Specia Romanichthys valsanicola, una dintre cele mai rare pești de apă dulce din Europa, există exclusiv în râul Vâlsan. În intervalul 22–25 septembrie 2026, monitorizarea anuală a identificat 150 de exemplare în nouă din cele 21 de stații de observare, pe o secțiune de aproximativ 10 kilometri a fluviului.
Conform informațiilor furnizate de Fundația Centura Verde, 114 indivizi, corespondent a 76% din numărul total de pești detectați, au fost localizați într-o porțiune de doar 450 de metri, situată în regiunea Brădetu.
Organizația susține că acest nucleu al populației este afectat de două probleme majore: în amonte se află un prag de beton care împiedică deplasarea aspretelui, iar în aval este amplasată stația de epurare Brădetu, despre care fundația afirmă că nu funcționează în parametri și contribuie la poluarea râului.
Citește șiSpectacol pe cerul României în octombrie. Trei ploi de meteori și „Luna Vânătorului”: când și cum pot fi observate
În regiunea de aval a stația de epurare, numărul de exemplare se reduce.
Observațiile de monitorizare arată o scădere a populației de pește în zona de aval față de stația de epurare. În anul 2025, s-au detectat 181 indivizi, dintre care 113 se localizau în sectorul-nucleu și 68 în zona de aval. În anul 2026, numărul de specii găsite în sectorul-nucleu a scăzut la 114, în timp ce în aval au fost recunoscute doar 36.
O altă problemă evidențiată este fluxul ecologic. Fundația afirmă că, în partea de jos a barajului Vâlsan și a captării Dobroneagu, volumul de apă esențial pentru conservarea ecosistemului acvatic nu rămâne constant. În perioadele de secetă, scăderea debitului poate provoca o încălzire accelerată a apei și o scădere a cantității de oxigen disponibil.
„Fie îl salvăm acum, fie îl pierdem pentru totdeauna”
Alex Găvan, directorul Fundației Centura Verde și creatorul
Se întemeiază măsuri pentru protecția speciei.
Conform Fundației Centura Verde, în zona Brădetu există trei obstacole artificiale, printre care un prag de beton care blochează mișcarea aspretelului; acestea reprezintă subiectul unui plan de eliminare realizat de programul Open Rivers. Îndepărtarea lor ar restabili aproximativ 12,8 kilometri de râu.
Conform organizației, pentru a restabili stația de epurare Brădetu la parametri normali și a o actualiza, s-a alocat o sumă de 500.000 de euro, conform Legii bugetului de stat pentru 2026.
Fundația mai arată că valorile debitului ecologic stabilite în 2024 de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în baza unui studiu comandat de organizație, ar putea fi introduse în autorizațiile de gospodărire a apelor pentru barajul Vâlsan și captarea Dobroneagu.
În data de 22 septembrie 2026, Fundația Centura Verde a trimis la programul european LIFE o cerere de finanțare pentru inițiativa „LIFE ASPRETE”, care va avea o perioadă de cinci ani. Inițiativa își propune să urmărească populația, să reconstruiască mediul natural, să introducă peștii în mod controlat și să dezvolte un Plan Național de Acțiune dedicat aspretei.
În contextul inițiativei, se prevede și realizarea Sanctuarului Aspretelui, un centru dedicat studiilor și clonării în extenție. Se intenționează să fie edificată în satul Galeșu, comuna Brăduleț, pe o parcelă de circa 1,5 hectare din zona protejată Natura 2000 Valea Vâlsanului.
În ultimii ani, populația a fost monitorizată.
În 1956, în România, a fost identificată specie Aspretele. Se află în categoria critic periclitat pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN).
Începând cu 2022, s-au efectuat monitorizări standardizate care au relevat:
2022: 57 unități;
2023: 153 unități;
2024: 97 unități;
2025: 181 unități;
2026: 150 unități.
În trecut, această specie a fost localizată și în râurile Argeș și Râul Doamnei, însă în prezent este recunoscută doar în râul Vâlsan.
În anul curent, monitorizarea a fost efectuată de o echipă compusă din 12 cercetători, la care au participat experți provenind din Fauna & Flora, Aqua Crisius, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din Oradea și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, alături de reprezentanți ai Fundației Centura Verde.
Conform organizației, distribuția extrem de concentrată a unei porțiuni semnificative a populației într-un segment foarte restrâns al râului determină că această specie este expusă la riscuri precum poluări accidentale, viiturile sau perioade de debit scăzut prelungit.
COMENTARII / 0