Toată populația era conștientă de supraîncărcarea penitenciarelor din România, dar rezultatele ultimei evaluări ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) ale Consiliului Europei depășesc orice așteptare: în capitală, nivelul de ocupare a atins 119,5%, iar în Iași situația este și mai alarmantă, atingând 140%.
În ceea ce privește întregul sistem penitenciar românesc, s-au adoptat anumite măsuri în ultimii ani, însă acestea nu au fost suficiente; în consecință, rămâne o problemă structurală fundamentală.
În Iași, 140% de ocupare, iar în Botoșani, 130%.
Citește șiVremea se schimbă radical în România: de la 28 de grade, la răcire și ploi. Prognoza meteo pe următoarele două săptămâni
În perioada 28 aprilie – 9 mai 2025, în cadrul vizitei CPT, se numără 23.555 de persoane private de libertate în cele 34 de penitenciare pentru adulți din România, în timp ce capacitatea totală a fost de 19.706 locuri.
În cele patru centre dedicate minorilor, se numărau 467 de persoane, în timp ce în cele șase instituții de detenție medicală se găseau 628 de deținuți.
Delegația CPT a vizitat patru penitenciare pentru adulți, iar toate acestea se confruntau cu supraaglomerare.
În Iași, nivelul de ocupare a atins 140%, în timp ce în Botoșani a ajuns la 130%.
134 deținuți au fost scoși înainte de vizita delegației CPT, în încercarea de a ascunde supraaglomerarea.
Mai mult decât atât, raportul indică că, conform obiceiurilor locale, 134 deținuți au fost mutați din această unitate înainte de vizita delegației CPT:
Penitenciarul Iași, una dintre cele două instituții pe care Consiliul de Protecție a Cetățenilor (CPT) le menționa în anunțul său cu o săptămână înainte de vizită, a fost observat de delegație ca 134 de deținuți să fi fost transferați din această unitate în perioada 22 aprilie – 1 mai 2025, adică în săptămâna precedenta vizitei.
În comparație, în șapte săptămâni precedente acestei perioade, adică între 1 martie și 21 aprilie 2025, au fost transferați 292 de deținuți.
În document se constată că deținuții din ambele penitenciare au informat membrii delegației că transferurile și alte îmbunătățiri ale condițiilor de detenție au fost efectuate în pregătirea vizitei CPT.
Îmbunătățirea penitenciarelor se dovedește a fi un efort eșuat, cel puțin până acum.
Experții europeni au observat că, după o fază în care România a depus eforturi pentru a diminua populația penitenciarelor (și a reușit efectiv), numărul deținuților a crescut din nou.
În iunie 2014, numărul deținuților era de 32.428, iar în ianuarie 2020 acesta s-a redus la 20.570. În continuare, populația din penitenciare a început să crească din nou, ajungând la 24.778 de persoane în anul 2025, conform informațiilor furnizate de autoritățile române.
CPT reamintește de prevederile din Planul de acțiune pentru perioada 2020-2025, care viza modernizarea a 946 de spații de detenție și crearea a 7.849 de locuri noi, printre ele două penitenciare noi.
Administrația Penitenciarelor aspiră la peste 5.000 de locuri noi
Autoritățile române au lansat un program nou de modernizare a infrastructurii, care va genera 5.512 locuri suplimentare în perioada 2025–2029.
În 2028 și 2029, se prevede inaugurarea a două penitenciare noi, cu capacități de 900 și 1.000 de locuri.
Mai mult, din 2021 au fost recondiționate 318 de locuri, iar în planul de viitor se prevede modernizarea altor 707 până în 2029.
Totuși, măritul exclusiv al capacității nu corectează situația. Experții sugerează autorităților din România să implementeze o strategie holistică pentru a lupta împotriva „inflației populației penitenciare” și să garanta condiții de detenție conforme cu normele europene.
Timpul petrecut în afara celulei a fost extrem de redus.
În teorie, România ar fi trebuit să ofere cel puțin 4 mp de locuit (suprafața ocupată de grupul sanitar nu se calculează), însă situația reală este cu mult mai diferită.
În ceea ce privește deținuții condamnați, condițiile se îmbunătățesc oarecum, însă încă se îndepărtează de la criteriul propus de experții europeni, care preconizează un minim de opt ore zilnice în afara celulei, dedicate activităților productive și organizate.
Alte probleme identificate în raport și asupra cărora Mediafax va reveni: starea fizică deplorabilă a spațiilor de detenție, accesul la apă caldă, alimentație, personal insuficient și accesul la serviciile medicale, pe care autorii raportului le consideră „degradante”.
COMENTARII / 0