STB solicită oficial insolvența: când va fi judecată cererea?

Societatea de Transport București (STB) a depus joi o cerere de insolvență la Tribunalul București, conform Buletin de București. În dosar, BMF Grup Soluții Integrate SRL este compania către care STB este debitor.

Conform procedurii judiciare, solicitarea va fi analizată în decursul a zece zile, în cadrul camerei de consiliu, fără citarea părților, chiar dacă nu se respectă toate condițiile legale și lipsesc anumite documente, conform Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, articolul 66, alineatul 10.

Pe data de 21 iulie, Consiliul General a ordonat reprezentanților Municipiului București, prezenți în cadrul Adunării Generale a Acționarilor STB, să adreseze Consiliului de administrație cererea de inițiere a procedurii de insolvență a companiei. Consilierii generali din AGA sunt Marian Artimon (PSD) și Mitu Răzvan Aurel (PNL).

Citește șiBar prăbușit în Spania: 11 la spital, zeci prinși sub dărâmături

Primarul Ciprian Ciucu a prezentat în cadrul ședinței CGMB motivele pentru care solicită insolvența companiei STB. Edilul a menționat că la începutul anului a cerut STB să elaboreze un plan de reorganizare, însă

„nu s-a întâmplat mare lucru de atunci”

.

„Problema este că acel plan de măsuri nu ar fi suficient. STB se află într-o stare de insolvență nedeclarată de ce puțin 6-7 ani de zile”

a declarat Ciucu.

Contribuțiile angajaților nu au fost achitate.

Primarul afirmă că STB-ul s-a ajuns în această stare „dezastruoasă” din cauza a 3 motive.

„Prima cauza, cea structurală, este dată de faptul că în anii 2019 și 2020, după înființarea STB, n-au mai ajuns banii la companie. Nu au fost plătite contribuțiile salariaților și s-a început anul 2020 cu o datorie de peste 1 miliard. Și datoria asta a crescut la 1,3 miliarde în 2021, la 1,5 miliarde în 2022, 1,4 miliarde în 2023, 1,5 miliarde în anul 2024 și 1,7 miliarde în anul 2025. Deci, observați, datoria costa mai mult decât serviciul transport în sine. În acest moment, la jumătatea anului, avem o datorie la STB de peste 1,6 miliarde lei. La ANAF avem 1,5 miliarde datorii, din care 400 de milioane doar penalități”, a declarat Ciucu în timpul ședinței de Consiliu General.

Rute STB care nu se introduc în București

Al doilea motiv constă în modul în care ADI TPBI a supravegheat serviciul de transport public și în faptul că a oferit numeroase beneficii județului Ilfov, a declarat primarul.

Conform opiniilor mele, ADI TPBI a fost o instituție care nu a îndeplinit atribuțiile sale. Rapoarte de control, realizate anual, au evidențiat aprobarea numeroaselor cheltuieli nelegate de livrarea directă a serviciului. După transformarea în Autoritate Publică

Primarul acuză că ADI-TPBI a fost condusă din județul Ilfov și „evident, în mod cumva natural, cei din Ilfov și-au protejat interesul electoral”.

„S-a mărit foarte mult numărul de linii în afara orașului, dar sunt linii care nu intră în București. Deci am găsit, cred prin Bragadiru sau Domnești, linii STB care funcționau exclusiv acolo, care nu intrau în București. Și pentru că costul este suportat 90% de bucureșteni și 10% de ilfoveni, s-au mărit aceste linii, aceste trasee foarte, foarte mult și am ajuns la un cost anual de 250 de milioane pentru transportul periurban, din care 90%, aproximativ 230 de milioane, plătesc bucureștenii”, a declarat Ciucu.

Primarul Ciucu a pus sub semnul întrebării calitatea managementului, susținând că acesta este defectuos.

În plus, cea de-a treia cauză constă în conducerea defectuoasă a STB, declară Ciucu.

„La nivelul anului 2025, costul transportului și toate aceste datorii și penalități ajungeau la 5,6 miliarde de lei. Bugetul PMB pe anul 2025 a fost 5,8 miliarde lei”, a declarat Ciucu.

Ciucu afirmă că singurul răspuns posibil este insolvența.

„Cred că nu există suficientă capacitate de reformare structurală la nivelul STB și că singura soluție pentru a eficientiza cât de cât compania și de a nu mai acumula penalități și de a nu ne fi poprite conturile, este insolvența. Practic, prin acest proces de insolvență putem să protejăm angajații, șoferii, vatmanii, muncitorii în special, dar și alții angajați, ca să nu ne fie proprite conturile și în momentul în care le facem plățile să nu se ia banii de acolo”, a explicat Ciucu.