În clasamentul european „Free to Breathe” („Liberi să respirăm”) 2026, elaborat de campania Clean Cities, capitala României ocupă poziția 39 din 40.
„Capitala primeşte calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureştiul se numără printre cele 18 oraşe care nu respectă niciunul dintre cele patru standarde revizuite ale UE privind calitatea aerului, obligatorii din 2030. Pentru locuitorii Capitalei rezultatul este un dezastru”, se arată într-un comunicat transmis, marţi, Agerpres.
Analiza examinează 40 de orașe mari din Europa, bazându-se pe informațiile din Agenția Europeană de Mediu și se bazează pe patru criterii: nivelul actual al poluării, conformitatea cu limitele din Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător (AAQD), progresele realizate în ultimul deceniu și măsurile implementate în sectorul transporturilor.
Citește șiCod portocaliu de viituri pe râuri din nouă judeţe, miercuri / Cod galben pe cursuri din 14 judeţe, până joi dimineaţa
În prezent, doar Copenhaga, zona metropolitană a Stockholm-ului și cea a Helsinki respectă noile criterii de calitate a aerului, toate fiind localizate în nordul Europei. Restul de 37 de orașe, care reprezintă 93% din total, prezintă riscul de a depăși limitele legale până în 2030.
Potrivit rezultatelor studiului, Bucureşti se situează pe locul al treilea în ceea ce privește cea mai ridicată concentrație de NO2 (dioxid de azot) dintre cele 40 de orașe analizate. Media pe o perioadă de trei ani este de 32,2 ľg/m3, urmând Atena și Torino. Această valoare depășește cu peste 60% pragul stabilit de Uniunea Europeană pentru anul 2030, de 20 ľg/m3. Principalul izvor al dioxidului de azot este traficul rutier.
În plus, în capitală, concentrațiile de PM2.5 (particule de praf fin în suspensie – n.r.) depășesc noua limită cu aproape 60%. Valoarea medie este de 15,8 µg/m3, comparativ cu plafonul UE de 10 µg/m3 stabilit pentru 2030.
În ultimul deceniu, nivelul NO2 din București a scăzut cu 27,5%, fiind mai mic decât media de 35,1% observată în cele 40 de orașe analizate. În consecință, capitala ocupă poziția a 35-a din 40.
În capitală nu există drumuri dedicate școlilor, deoarece în vecinătatea instituțiilor de învățământ nu există niciun traseu liber de trafic. Bucureşti se numără printre cele zece orașe din clasament care prezintă această particularitate.
În același timp, numai 7% din arterele principale beneficiază de piste de biciclete protejate, comparativ cu media de 33%. Această cifră plasează Bucureștiul pe al treilea loc de la coadă în ceea ce privește acest criteriu.
„Singurul punct luminos este electrificarea transportului public. 29% din flota de autobuze este formată din autobuze electrice şi troleibuze, peste media de 27%. Astfel, Bucureştiul intră în primele zece oraşe la acest capitol”, se precizează în documentul citat.
În schimb, Stuttgart, Londra, Paris şi Copenhaga şi-au redus semnificativ poluarea în ultimii zece ani prin zone cu emisii scăzute, flote de autobuze electrice, străzi şcolare şi reţele de piste pentru biciclete. Mai multe oraşe au redus concentraţiile de NO2 cu peste o treime. Bucureştiul are în plan o zonă cu emisii reduse (LEZ) la nivelul întregului oraş, dezvoltată de Primăria Capitalei împreună cu BERD, care ar urma să fie proiectată şi implementată în aproximativ doi ani. Până acum, însă, planul nu a fost pus în practică.
Statele membre trebuie să transpună directiva revizuită în legislaţia naţională până la 11 decembrie 2026. Asociaţia 2Celsius, partener al campaniei europene Clean Cities, solicită autorităţilor centrale şi locale implementarea fără amânări a zonei cu emisii reduse (LEZ) în Bucureşti, cu un calendar clar de restricţionare a celor mai poluante vehicule; introducerea străzilor şcolare fără trafic în jurul şcolilor din Capitală; o reţea continuă de piste de biciclete protejate pe arterele principale; continuarea electrificării transportului public; o foaie de parcurs naţională ambiţioasă privind calitatea aerului, fără prelungirea termenelor până în 2035.
În anul 2026, Clean Cities stabilește un top al 40 de oraşe europene majore, bazându‑se în principal pe informații privind calitatea aerului furnizate de Agenţia Europeană de Mediu (AEM) și pe o analiză calitativă a unor politici selectate implementate în aceste oraşe.
Acest clasament nu constituie o evaluare oficială a respectării normelor UE. Metodologia folosită a fost elaborată pentru a compara orașele în mod consecvent și cuprinde o combinație de comune și zone metropolitane extinse, reprezentând unitățile teritoriale disponibile în bazele de date ale Agenției Europene de Mediu.
„Din păcate, până acum, clasa politică a măsurat prea des succesul în voturi, nu în calitatea vieţii oamenilor. A preferat măsurile populiste, care ‘să nu deranjeze’ şoferii, în locul unor decizii care să urmărească interesul comun şi sănătatea publică. Dar aerul curat şi siguranţa copiilor nu sunt de negociat. Nu doar pietonii sunt afectaţi de poluarea aerului. Avem nevoie de un oraş în care spaţiul public, siguranţa pietonilor şi sănătatea locuitorilor să fie priorităţi reale, menţionate mereu în campanii electorale dar sacrificate ulterior în favoarea unor calcule politice”, a spus Elena Lucaci, expertă advocacy 2Celsius, citată în comunicat.
Cele mai puțin bine poziționate sunt orașele Zagreb, București și Atena.
„Locul 39 din 40 nu e o surpriză pentru cine respiră zilnic aerul Bucureştiului şi cunoaşte evoluţiile din alte zeci de oraşe europene. Trebuie însă ca acest studiu să fie un semnal de alarmă pentru autorităţi. Alte oraşe, chiar din Europa Centrală şi de Est, au redus poluarea din trafic aproape la jumătate într-un deceniu. Bucureştiul are deja planul unei zone cu emisii reduse; acum trebuie să aibă curajul să îl aplice”, a afirmat, la rândul său, Raul Cazan, preşedinte 2Celsius.
În România, Asociația 2Celsius acționează ca partener local al campaniei europene Clean Cities și ca membră a federării europene Transport & Environment (T&E), care reunește organizații dedicate transportului curat. Prin intermediul campaniei Clean Cities, asocia
© G4Media.ro.
Actualizare — 17 noiembrie 2026, 17:58
Recomandări Video
COMENTARII / 0