La stația de epurare Glina s-au constatat deficiențe grave, inclusiv nefuncționarea sistemelor de odorizare și neutralizare, stocarea necorespunzătoare a biogazului și transportul nămolului nedeshidratat. Aceste probleme au contribuit la eliberarea de mirosuri pestilențiale resimțite pe o arie extinsă. Garda Naţională de Mediu a aplicat amenzi de 795.000 de lei, a închis trei activități și a formulat o sesizare penală după 55 de controale în București și Ilfov.
Garda de Mediu a impus sancțiuni cu un total de 795.000 lei.
Garda Naţională de Mediu (GNM) a impus amenzi în valoare totală de 795.000 de lei, a suspendat activitatea a trei unități, a depus o sesizare penală și a confiscat un echipament, după 55 de verificări realizate ca răspuns la plângerile despre mirosul insuportabil din București și Ilfov, înregistrat pe 17 și 18 august. Conform News.ro, cele mai mari sancțiuni au fost adresate operatorilor de la depozitul de deșeuri Vidra și stația de epurare Glina.
Citește șiCentrul Balnear din Târgu Ocna, predat Institutului Național de Balneologie, care îl va moderniza. Tratamentele vor fi decontate prin CNAS și Casa de Pensii
În mai multe zile din august, atât în București, cât și în Ilfov, s-a raportat un disconfort olfactiv intens, atribuit în principal depozitului deșeurilor de la Vidra și stației de epurare de la Glina. Pentru operatorii implicați, s-au impus sancțiuni, însoțite de 22 de măsuri de conformare care vor fi verificate în mod regulat.
Am înaintat raportul acţiunii din 17–27 august 2026 către Ministerul Sănătăţii, pentru că există obligaţia investigării de către autoritatea de sănătate publică a efectului pe care evenimentul din 17–18 august l-a avut asupra sănătăţii populaţiei”, a declarat Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu.
Cartografia a sesizărilor reprezintă regiunile afectate.
Peste 1.300 de sesizări privind mirosuri neplăcute au fost primite de GNM, majoritatea provenind din Sectorul 4 şi din zona de sud-sud-est a regiunii Bucureşti-Ilfov. Sesizările au descris mirosuri diverse, precum levigat, deşeuri, hidrogen sulfurat şi substanţe chimice. Pentru a identifica sursa mirosurilor, controalele au vizat activităţi industriale cu potenţial mare de emisii, cum ar fi gestionarea deşeurilor, epurarea apelor, procesarea cărnii, producţia de medicamente sau gestionarea foselor ecologice.
„Comisarii GNM nu au căutat un vinovat convenabil, ci au analizat mai multe categorii de activităţi cu potenţial de a genera emisii odorante”, au precizat reprezentanţii instituţiei.
„Două surse potenţiale ale disconfortului olfactiv resimţit puternic în mai multe zile din august, atât în Bucureşti, cât şi în Ilfov, sunt depozitul de deşeuri de la Vidra şi staţia de epurare de la Glina”.
GNM a înregistrat peste 1.300 de sesizări privind mirosuri neplăcute, majoritatea din Sectorul 4 și din zona de sud‑sud
În cadrul depozitului de deșeuri Vidra, comisarii din cadrul Gărzii Naționale de Mediu au identificat numeroase nereguli, printre care se numără captarea incompletă a gazelor provenite din depozit, cauzată de tasări insuficiente ale deșeurilor.
„Pentru nerealizarea monitorizării tehnologice corespunzătoare, operatorul a fost sancţionat cu 40.000 de lei. Experţii GNM au dispus, în urma controlului, 11 măsuri de conformare care urmăresc inclusiv limitarea disconfortului olfactiv asociat activităţii de depozitare”, au subliniat reprezentanţii GNM pentru sursa citată mai sus.
Au fost raportate defecte majore la stația de epurare Glina.
La staţia de epurare Glina, comisarii de mediu au descoperit deficienţe majore ce pot explica mirosurile resimţite în perioada 17–18 august. Printre problemele identificate se numără nefuncţionarea unor sisteme de odorizare şi neutralizare, transportul nămolului nedeshidratat şi stocarea deficitară a biogazului, ceea ce a dus la eliberarea acestuia în atmosferă.
„Nămolul prezenta un miros pestilenţial puternic, care s-a difuzat pe o suprafaţă mare a amplasamentului, iar aspectul acestuia era umed, păstos şi de culoare neagră închisă”
Reprezentanții <
Apa Nova refuză în mod absolut acuzațiile, susținând că
„Concluziile se bazează pe percepții personale”
Compania a anunțat oficial că ia în considerare concluziile raportului emis pe 3 septembrie, însă refuză complet să stabilească o relație cauzală între activitatea stației Glina și mirosul insuportabil resimțit de local
Reprezentanții Apa Nova susțin că porțile halei de deshidratare se deschid exclusiv pe termen temporal pentru scoaterea containerelor, o operațiune esentială în cadrul procesului tehnologic. Inspectori au efectuat controale între 19 și 21 august, fără a descoperi dovezi că ușile ar fi rămăși deschise în zilele de 17 sau 18 august. În plus, instalația dispune de un sistem de ventilație și dezodorizare de amploare, cu o capacitate de 95.000 m³/h.
Compania afirmă că inspectorii GNM au ridicat acuzații referitoare la „atmosfera viciată”, bazându-se exclusiv pe simțurile proprii, fără a efectua teste de laborator.
În cadrul testărilor regulate realizate de laboratoare acreditate, nu s-a constatat nicio încălcare a pragurilor legale privind substanțele nocive profesionale. Mai mult, studiile asupra apei tratate eliberate în râul Dâmbovița au arătat că parametrii se află de mult sub nivelurile stabilite de directive europene. Prin urmare, Apa Nova intenționează să conteste în instanță raportul de contravenție, prezentând judecătorilor întregul set de informații tehnice care atestă că stația Glina a operat în mod corespunzător.
„În acest context, considerăm necesare câteva clarificări cu privire la aspectele invocate în raportul GNM:
Ușile halei de deshidratare sunt deschise temporar exclusiv pentru extragerea containerelor de nămol, operațiune necesară în procesul tehnologic de exploatare. Situația menționată în raport a fost observată de comisarii GNM în timpul controlului efectuat în intervalul 19–21 august, ulterior episodului din 17–18 august, iar presupunerea că ușile ar fi fost menținute deschise în mod curent nu rezultă dintr-o constatare directă.Hala de deshidratare a nămolului este prevăzută cu un sistem dedicat de ventilație, captare și tratare a aerului viciat: două unități asigură introducerea aerului curat, iar aerul viciat este captat și direcționat către instalația de dezodorizare printr-un sistem de extracție cu o capacitate de 95.000 m³/h. Aceste instalații și modul lor de funcționare au fost prezentate reprezentanților GNM în timpul controlului. De asemenea, aprecierile privind condițiile din interiorul halei sunt formulate pe baza percepției directe, fără a fi susținute de măsurători specifice. Referirea la o „atmosferă puternic viciată”, de exemplu, nu este însoțită de rezultate ale unor măsurători, în timp ce determinările disponibile, efectuate periodic de către un laborator acreditat conform obligațiilor legale, privind calitatea aerului la locul de muncă din această zonă, nu au evidențiat depășiri ale limitelor aplicabile.Funcționarea cu un nivel redus în rezervoarele de biogaz nu are nici un impact asupra calității aerului, inclusiv la nivel olfactiv.Rezultatele analizelor probelor prelevate atât din secțiunea de monitorizare a stației, cât și din emisar – râul Dâmbovița, în care este evacuată apa uzată epurată – au indicat valori mult sub limitele prevăzute de Directiva Europeană aplicabilă. Aceste rezultate reprezintă date obiective privind funcționarea procesului de epurare și nu susțin existența unor disfuncționalități de natură să genereze impactul olfactiv atribuit stației în cadrul raportului GNM.
În această situație, Apa Nova susține că legătura dintre episodul de disconfort olfactiv și Stația de Epurare Glina nu este confirmată de datele tehnice și de rezultatele analizelor existente, care nu arată defecțiuni care să indice o cauzalitate între funcționarea stației și evenimentul din 17–18 august. Astfel, compania refuză cu tărie să asocieze stația de epurare cu sursa disconfortului olfactiv.
În altă ordine de idei, Apa Nova intenționează să conteste în instanță, în perioada legală, actul de contravenție emis în cadrul controlului și să ofere autorităților competente toate informațiile și argumentele tehnice indispensabile pentru a elucida aspectele menționate (de exemplu, buletine de analiză a apei tratate, determinate de noxe profesionale etc.), a declarat reprezentanții companiei în cadrul unui comunicat de presă.
Autoritatea Garda Națională de Mediu prezintă propuneri pentru modificarea legislației.
GNM susține că normele legale curente nu tratează corespunzător disconfortul olfactiv, care, potrivit experților, nu se limitează la o problemă de mediu, ci implică și sănătatea publică. În ultimele 18 luni, GNM a raportat 3.750 de sesizări către direcțiile de sănătate publică referitoare la disconfortul olfactiv, însă acțiunile adoptate au rămas insuficiente.
„Avem nevoie de criterii tehnice obiective şi clare care să depisteze, să măsoare şi să abordeze unitar şi integrat disconfortul olfactiv, pentru că nu vorbim exclusiv de o problemă de mediu. Gândiţi-vă că, în timp ce peste 1.300 de cetăţeni din Bucureşti şi Ilfov ne sesizau prezenţa unui miros greu de suportat, măsurătorile oficiale nu au înregistrat depăşiri ale limitelor de poluare. De ce? Pentru că, înainte ca disconfortul olfactiv să fie o problemă de mediu conform cadrului legal actual, poate fi o gravă problemă de sănătate publică”, a explicat comisarul general Andrei Corlan.
GNM a cerut ca Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății să întocmească un decret comun, prin care să se permită implicarea direcțiilor de sănătate publică în controalele de mediu.
„Impactul potenţial şi impactul concret al unor instalaţii trebuie să fie evaluate atât din punct de vedere al protecţiei mediului, cât şi din punct de vedere al sănătăţii umane”, a adăugat Corlan, potrivit News.ro.
După efectuarea controalelor, GNM a introdus 22 de măsuri de conformare adresate operatorilor care au încălcat legea de mediu. Printre aceste acțiuni se găsesc remedierea defectelor din instalațiile de deshidratare a nămolului, aplicarea unui control mai riguros asupra captării biogazului și reactivarea sistemelor de odorizare și neutralizare a mirosurilor.
COMENTARII / 0