Păstrarea de ani în registrele contabile ale Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești a înregistrat tablou celebru „Peisaj”, semnat de Nicolae Grigorescu, cu o valoare de inventar de 3,50 lei. În documentele oficiale ale administrațiilor locale din județ se găsesc corespondențe similare.
Raportul emis de Camerei de Conturi Prahova despre bugetele locale evidențiază abateri majore în evaluarea activelor din domeniul public și privat, unde clădiri, drumuri și zeci de hectare de teren sunt înregistrate în contabilitate la valori de un leu sau la câțiva bani.
Un caz atipic a fost semnalat de auditori în orașul prahovean Urlați. Clădirea în care sunt îngrijiți copiii, „Creșa Urlați”, situată pe strada Tudor Vladimirescu nr. 2, este înregistrată în actele primăriei cu o valoare de numai 1,21 lei, deși reprezintă o construcție de 250 de metri pătrați, beneficiind de o curte de 1.700 de metri pătrați. Astfel, o instituție publică funcțională figurează pe hârtie cu o valoare mai mică decât prețul unui bun de consum de bază.
Citește șiFiscul execută silit Primăria Iași pentru 24,5 milioane lei. S-au găsit facturi umflate de 5 ori din bani europeni
Aceeași problemă apare și la alte proprietăți din oraș. Parcările publice, cu o suprafață totală de 604 m², au o valoare comună de numai 5 lei. În ceea ce privește terenurile, diferențele sunt marcante: aproape 100 de hectare de pământ, echivalentul a 979.184 m², adică o suprafață care ar înlocui peste 130 de terenuri de fotbal, sunt înscrise în documente la valoarea de 87,47 lei.
administrația locală a păstrat în documentație sume de marcă, fără o revizuire regulată a acestor valori, în conformitate cu prevederile legale, ceea ce a făcut ca patrimoniul comunității să rămână departe de realitatea pieței imobiliare.
„Activele fixe nu au fost prezentate în toate cazurile la valoarea reală în situațiile financiare întocmite pentru anul 2023, fiind identificate terenuri și clădiri din domeniul public și privat al U.A.T.O. Urlați a căror valoare a fost subevaluată. În acest sens exemplificăm terenuri în suprafață totală de 979.184,09 metri pătrați care sunt înregistrate în evidența contabilă a entității (în conturile 211 «Terenuri și amenajări la terenuri», 103 «Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale» și 104 «Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale») la valoarea totală de 87,47 lei și construcții (parcări) cu o suprafață totală de 604 metri pătrați la o valoare contabilă de 5 lei (conturile 212 «Construcții» și 103 «Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale»).
De asemenea, imobilul «Creșă Urlați» situat pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 2, alcătuit din teren în suprafață de 1.700 metri pătrați și clădire cu o suprafață construită de 250 metri pătrați este înregistrat în evidența contabilă […] la valoarea de 1,21 lei”, se arată în raportul auditorilor Curții de Conturi.
„Am început reevaluarea, cum să nu. Suntem în curs de reevaluare la toate activele”, afirmă Marian Măchițescu, primarul care administrează orașul de peste 20 de ani. Întrebat cu privire la motivele pentru care creșa și parcarea au valori minime în contabilitatea instituției, edilul a invocat practicile din trecut, fără a oferi o justificare clară pentru neactualizarea datelor.
În prezent, se constată că prețurile din trecut, chiar și acum 50 sau 30 de ani, provin din perioada lui Ceaușescu. Acestea se referă la creșe construite în acea perioadă. Valoarea lor de inventar era stabilită la acele timpuri. După amortizare, rămâneau valori foarte reduse. În prezent se realizează o evaluare reală a clă
Atunci când a fost întrebat motivul pentru care procedura de reevaluare se desfășoară abia în prezent, după ce au trecut decenii de la schimbarea regimului politic și după mai multe mandate consecutive la conducerea primăriei, primarul a oferit o justificare parțială:
„Păi am făcut doar la locațiile unde s-au făcut investiții și au crescut (n.r. valorile imobilelor) cu investițiile respective. Acum remediem, cum să nu. Deci toate clădirile vor avea valoarea reală”
a adăugat edilul orașului Urlați.
În comuna Filipeștii de Pădure, s-a înregistrat o situație asemănătoare: întreaga rețea de drumuri locale, cu o suprafață totală de 291.860 de metri pătrați, este înregistrată în registrele de patrimoniu cu o valoare contabilă de un leu.
Mai mult, autoritățile din Filipeștii de Pădure au indicat că terenurile însumează 19.202 metri pătrați, evaluându‑le la 3.488,24 lei, iar clădirile ocupă 3.005,2 metri pătrați, cu o valoare de 4.426,34 lei.
Menținerea unor bunuri publice la valori de inventar minime generează vulnerabilități pentru administrația locală. În primul rând, baza de calcul pentru stabilirea chiriilor, concesiunilor și a redevențelor anuale este afectată, dat fiind că aceste sume se raportează frecvent sub formă de procent la valoarea de inventar a activului. Când o parcare figurează în registre cu cinci lei sau o clădire cu un leu, instituția riscă să încaseze sume derizorii pentru cedarea folosinței, diminuând considerabil veniturile la bugetul local.
În eventualitatea unui incendiu, a unei calamități naturale sau a unei distrugeri, prejudiciul oficial estimat pe baza documentelor contabile devine nesemnificativ, aspect care îngreunează sau face imposibilă recuperarea pagubelor în instanță de la eventualii responsabili. Din aceleași considerente, imobilele aflate în această situație nu pot fi asigurate legal la valoarea lor de piață, deoarece nicio societate de asigurări nu poate despăgubi o instituție a cărei valoare declarată este de 1,21 lei.
Mai mult, aceste evaluări pot crea obstacole administrative în momentul în care se cere fonduri guvernamentale sau europene pentru modernizare. În dosarele de finanțare, cererea unor sume considerabile pentru restaurarea unui imobil sau a unei străzi, dacă aceasta este oficial evaluată la un leu, constituie o discrepanță semnificativă. După finalizarea lucrărilor, se întâmpină probleme tehnice în contabilizarea noilor investiții, din cauza bazei de raportare subestimată.
În același timp
Prahova se confruntă cu o problemă extinsă, ilustrată de situațiile din Urlați și Filipeștii de Pădure. Inspectorii Camerei de Conturi au descoperit deficiențe în evidența patrimoniului public la toate cele 17 primării și instituții verificate, iar erorile contabile depășesc 5,6 miliarde de lei.
În orașul Ploiești, de exemplu, administrația locală deținea 242 de clădiri și terenuri, evaluându-se la peste jumătate de miliard de lei, iar acestea erau înscrise exclusiv pe anumite liste interne și nu aparțineau niciodată contabilității oficiale a municipiului.
În comuna Drajna, un raport din anul 2020 indică faptul că terenurile și clădirile localității erau evaluate cu peste 4 miliarde de lei mai mult decât valorile înregistrate, iar aceste valori actualizate nu au fost incluse în documentele primăriei.
Inspectorii Camerei de Conturi au subliniat că, în majoritatea primăriilor analizate, procesul anual de inventariere obligatoriu era tratat ca o rutină administrativă banală. Simplă procedură de rutină administrativă. Comisiile alocate nu s-au deplasat pe teren pentru a verifica starea fizică a bunurilor și nici nu au măsurat suprafețele, ci au preluat mecanic datele din documentele anterioare.
În plus față de această abordare, se constată încălcarea obligației administrațiilor locale de a solicita evaluări de la experți autorizați cel puțin o dată la trei ani, așa cum prevede legea. În consecință, patrimoniul comunităților a rămas blocat în registrele contabile la valorile stabilite în urmă cu mai multe decenii.
COMENTARII / 0