Urșii devin prietenoși: România pl

În lipsa unei administrări reale a ursului, specie protejată, pericolul poate apărea oricând în locuri noi.

Atunci când ursul deplasează masa în apropierea locuinței omului, consecințele devin foarte evidente.

În ochii unui fermier transilvănean, ursul nu reprezintă o figură deosebită, cu o viață sălbatică. Acest animal, în doar o noapte, poate converti un staul într-o distrugere sau un lan complet într-o recoltă deteriorată.

Citește șiPădurea Craiului devine destinaţie ecoturistică. Irineu Darău: Este un exemplu despre cum putem valorifica mai bine ceea ce avem

În apropiere de Reghin, la o distanță de 15 kilometri, pe o fermă, un urs a ucis recent o vacă. La locul incidentului a sosit un reprezentant al Agenției pentru Protecția Mediului, care a fotografiat animalul, a documentat paguba și a colectat datele.

Recomandări pentru videoclipuri

• România, te iubesc! Emisiunea integrală din 20 septembrie 2026

• Problema urșilor din România, fără rezolvare. Autoritățile, cercetătorii și …

• Tot ce am învățat din manual la școală despre urși e greșit. „E imposibil, să …

Barieră electrică protejează locul de creștere, însă ursul sătul a săpat sub ea, sub nivelul gardului.

Care sumă de bani este acordată proprietarilor când o vacă este ucisă de un urs?

În continuare, se pornește procesul de compensare. La sediul APM Mureș se acumulează o multitudine de dosare. Directorul și colegii din birouri afirmă că întreaga activitate zilnică este dedicată elaborării documentațiilor ce permit acordarea de despăgubiri. În medie, se acordă 3.000 de lei pentru o vacă ucisă și 800 de lei pentru o oaie.

Într-o altă regiune, la frontieră cu Sibiul, agricultorii au raportat daune colosale. Ursul găsește aici o altă sursă de hrană: porumbul. În adăpostul câmpurilor, el își ascunde plantele și consumă totul pe parcursul nopții. În zori, din aer, se pot observa urmele banchetului.

Astăzi, agricultura s-a schimbat. Sunt suprafețe întinse, fertile, cultivate în Mureș, Harghita, Sibiu, Vrancea, Maramureș sau Hunedoara. Aici porumbul găsește condiții bune, iar cocenii ajung la peste 2 metri înălțime, lanurile fiind uneori mai mănoase ca în Bărăgan. Pentru animal, totul e clar. În pădure trebuie să caute, să scormonească și să consume energie. Într-un lan, hrana este concentrată, la doar câteva sute de metri de locul în care trăiește.

Robert Szep, director al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetic și Resurse Montane a afirmat: Aceste culturi, porumbul din Boabă, nu se cultivă în depresiunea Ciucului; constituie o hrană cerească pentru urs și conțin cantități mari de zahăr.

Agnes Keresztesi, cercetător: „Practic, noi l-am atras”.

Institutului de Cercetare‑Dezvoltare pentru Pajiști din Miercurea‑Ciuc, experții afirmă că ursul își modifică pe parcurs sursele de hrană.

Este esențial să cunoaștem alimentația, mai ales dacă se referă la o specie protejată, însă din păcate, România nu desfășoară investigații privind resursele pe care le pot descoperi în păduri vaste. Primele studii preliminare, totuși, indică că situația evoluează.

satul românesc a înregistrat în ultimii ani o creștere a numărului de pensiuni, iar zona rurală s-a transformat într-un punct de atracție turistică. În această zonă apar restaurante și spații cu bucătării extinse, unde cantitatea de deșeuri crește considerabil. În acest context, ursul rupe garduri, sparge geamuri, forțează uși și pătrunde în depozite. El gustă deșeurile menajere, dar dobândește și curaj, pentru a se deplasa spre oraș.

În Miercurea-Ciuc, primarul, care a ocupat anterior funcția de fost ministru al mediului, discută despre cartiere în care ursul se simte ca acasă, odată ce se scufundă întunericul.

În ultimii cinci ani, guvernul a acordat mai mult de 55 de milioane de lei pentru daunele cauzate de urși. În zonele unde bariera electrică reprezintă o necesitate, animalele au învățat să o ignore.

În ce circumstanțe ar putea fi împușcați urșii în România?

În România, vânătorii pot fi autorizați să împușcească urși pe baza a două cote. Prima dintre ele, destinată prevenției, stabilește că 859 urși pot fi eliminați pe o perioadă de doi ani, începând cu această toamnă. Cota a fost aprobată luna trecută de Parlament, după ce inițial președintele a respins-o la promulgare. În timp ce asociațiile de mediu susțin că această măsură va declanșa o vânătoare de urși mari, valoroși, vânătorii afirmă că știu să aleagă ținta potrivită, pe fondurile gestionate.

Cota a doua se referă la intervenție. Conform deciziei parlamentului, în această situație se poate elimina până la 110 urși, iar suma totală a ambelor cote ajung la 969 animale.

În cota de intervenție nu mai vorbim despre o vânătoare planificată, ci despre animale care ajung în localități, produc pagube și sunt considerate periculoase. Ordonanța 81, inițiată în mandatul fostului ministru al Mediului, Tanczos Barna, le permite primarilor să formeze o comisie care să intervină la fața locului. Comisia e constituită doar în baza unui apel la 112. În funcție de situație, ursul poate fi alungat, relocat sau împușcat, fiind considerat un urs habituat.

Mircea Todoran, președinte al asociației de vânătoare: nu mai reușim să trimițăm copii pe jos la școală, iar adulții nu pot mai pătrunde în grădini și livezi.

În noapte, la Vrancea și Buzău, se află comuna Bisoca, situată la granița dintre cele două județe. Aceasta cuprinde numeroase sate împrăștiate, iar suprafața totală este aproape egală cu cea a capitalei. La 23:00, se declanșează alarma pentru că un urs a fost detectat în livada unui localnic. Din centrul comunei pornește un convoi de vehicule spre satul afectat. În grup se numără primarul, viceprimarul, o echipă de jandarmi trimisă de la Buzău, un paznic de vânătoare, un coleg vânător și un medic veterinar din comunele vecine. Odată ajunși pe teren, se începe căutarea

Utilizând luneta montată pe armă, echipată cu termoviziune, au identificat rapid animalul, care se afla pe un cireș. Când l-au găsit pe sol, în livadă, s-a constatat că era un exemplar juvenil, cu vârsta de aproape 3 ani.

Mircea Colniceanu, medic veterinar: A fost crescut în apropierea caselor, nu mai are frică de oameni și prezintă un comportament diferit.

Urșii nu mai manifestă frică și se apropie de locuințe.

Peste vară, această bătrână locuiește singură, cu nepotul ei, minor, peste vară. Este femeia în livada căreia a fost găsit exemplarul împușcat și povestește speriată, de câte ori acest urs a dat roată casei și chiar a încercat să intre peste ei, pe la uși și ferestre.

Comuna Bisoca este cunoscută pentru atacurile repetate ale ursului în locuințele oamenilor.

Se pot împușca urșii-problemă, conform ordonanței, iar aceștia, considerați habituate, nu se tem de oameni și reprezintă un pericol pentru aceștia, bunurile lor și pot provoca pagube comunității. Autoritățile locale pot acționa doar pe baza prezenței animalului în teritoriul localității, în special în intravilan.

Edilii raportează presiune pe brațele lor, în timp ce urșii se fac din ce în ce mai îndrăzneți și pătrund în locuințele oamenilor. În Siriu, Buzău, primarul declară că a greșit, subliniind că autoritățile locale nu ar trebui să administreze numărul de urși la nivel național, ci vânătorii din pădure, care ar trebui să reducă populația lor pentru a preveni apropierea de localități.

Primar Siriu:

Ei nu stau doar acolo sus în pădure, nu le putem să le spune să stea acolo.

Perspectiva prezentată de edilului este susținută și de unii experți în carnivore mari.

La Băile Tușnad, un proiect a obținut rezultate pozitive: stațiunea, care în zona intravilan dispunea de un pasaj de trecere pentru urși, a fost supusă unor intervenții. Autoritățile locale au reușit să înconjoare complet comuna cu sisteme de detectare, iar urșii din împrejurimi se deplasează și transmit semnale de avertizare atunci când se apropie de zona protejată.

Mai există încă o problemă: timpul. Decizia de intervenție rămâne valabilă doar pentru 24 de ore. În cazul unui urs care se mișcă pe timp de noapte printr-o comună extinsă pe zeci de kilometri, primarii afirmă că este aproape imposibil să-l localizezi și să-l opui în acest interval.

Inițiatorul Ordonanța 81 este fostul ministru al Mediului, Tanczos Barna. Am întrebat-l dacă termenul ar putea fi prelungit.

Tanczos Barna, fost ministru al Mediului:

Se face goana, se duc după el, orice depășire se transformă într-o partidă de vânătoare.

Ordonanța obligă primăriile din zonele cu urși să aibă un contract cu un fond cinegetic din apropiere. Iar când vine momentul intervenției, din partea fondului contractat poate participa un singur paznic de vânătoare, cu o singură armă, stabilită în prealabil. Pentru un om care are urși în gospodărie, procedura poate părea absurdă. Un localnic, care este și vânător, povestește că a avut în bătătura casei un urs care i-a atacat astă primăvară animalele. Avea arme în casă, dar nu a putut trage.

Alături de primarul din Siriu, ajungem într-un sat al comunei în care ursul apare zilnic. Pe stradă, câinii din curți latră în frică.

Ordonanța 81 nu impune împușcarea oricărui urs problematic. În schimb, comisia poate decide alungarea sau relocarea acestuia. Conform legii, animalul capturat poate fi mutat în același fond cinegetic, cu excepția cazului în care există un acord între fonduri.

Silviu Chiriac activează ca specialist în biodiversitate la Agenția pentru Protecția Mediului din Vrancea. În domeniul carnivorelor mari, el se numără printre pionierii care, încă din anul 2000, au dezvoltat primele inițiative moderne de capturare și mutare a urșilor din România. În acea perioadă, el a lansat un proiect de amploare în regiunea Lepșa-Soveja. În prezent, el susține că metodele actuale de relocare a urșilor sunt inadecvate.

Silviu Chiriac, cercetător:

Să îl împuști cu bile de cauciuc să îl doară, îi ți de spray în nas, condiționare adversivă, să înțeleagă că mă prinde un nebun, mi se întâmplă ceva rău.

Programul său, abandonat între timp, prevedea inclusiv utilizarea unor substanțe chimice asemănătoare transpirației umane amplasate pe traseele urșilor pentru a-i determina să evite anumite zone.

În această țară, ursul s-a transformat simultan într-un emblem al naturii sălbatice, în același timp în simbol al pericolului, trofeului și al unei probleme administrative. În toate cazurile, întrebarea persistă: cine administrează țara, oamenii sau urșii?