Nu există încă o soluție definitivă, iar frica se intensifică în localitățile rurale și urbane unde ursul apare și revină din ce în ce mai frecvent și fără teamă.
În contextul tensiunii dintre om și urs, vicepremierul Tanczos Barna, care a ocupat anterior funcția de ministru al Mediului și a servit ca ministru interimar al Agriculturii, a inițiat proceduri la Comisia Europeană cu scopul de a elimina ursul brun din registrul speciilor protejate. Pentru ca această schimbare să devină efectivă, este necesar un vot unanim, ceea ce înseamnă că toate statele membre trebuie să fie de acord. În plus, ursul nu ar trebui să fie protejat în niciun stat membru, nu doar în România. Această situație a fost deja întâlnită în cazul lupului.
Tanczos Barna, în funcție interimară de ministru al Agriculturii:
„Eu sunt convins că Comisia va conștientiza riscul la care sunt expuși fermierii”.
Silviu Chiriac, specialist la Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea: „E normal, e animal sălbatic se duce acolo, ce am eu de făcut e sa scot…”.
Recomandări Video
Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului: „Au oprit lucrările nejustificat, proiect cu bani europeni si au invocate ca în studiul de fezabilitate nu era prevăzut că terenul are unele mlaștini, nu știu cum de nu au prevăzut asta”.
Un alt aspect esențial este informarea publicului. În noaptea, fermierii trebuie să fie conștienți că cireada nu trebuie lăsată liberă pe pășunile, fie ele și cu gard electric, din apropierea pădurilor, în zonele în care urșii au fost semnalate.
Un alt punct crucial al conservării ursului protejat constă în gestionarea deșeurilor. În România nu există legi care să impună obligații sau sancțiuni consistente asupra administrațiilor locale care nu dispun de spații specializate pentru deșeuri, inaccesibile pentru animalele sălbatice. În acest moment, ne aflăm pe un drum județean din Vrancea.
La popasurile turistice, nu există containerele speciale, iar urșii gunoieri sunt peste tot.
Corespondent PRO TV:
„Au oamenii locului o vorbă – Dacă ursul îți mănâncă din mână, îți va manca și din picior -. Dar aici oamenii hrănesc și involuntar urșii, cât timp încă avem astfel de pubele deschise”.
O tânără și partenerul ei, care documentează de mulți ani urșii din Brașov, Prahova și Harghita, afirmă că cunoaște foarte bine zona de la Balvanyos.
George Lupu, activist urși: „Aici e un eșec total ideea e că ursul când vine să nu mai poată lua deșeuri, atunci nu mai vine”.
Silviu Chiriac, cercetător „Nu pot să tolerez să văd că ursul e împușcat pe tomberonul de gunoi, că tocmai de aia vine acolo…”.
Silviu Chiriac, reprezentant al Agenției pentru Protecția Mediului Vrancea, exprimă nemulțumirea că instituția nu dispunere de autoritatea necesară pentru a iniția proiecte serioase de prevenție la nivelul județului, așa cum se făcuse în trecut.
Silviu Chiriac, specialist, din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Vrancea:
„Cum să merg 100 de km când eu nu am carburant. E haos total”.
Doi ani în urmă, autoritățile guvernamentale au comunicat că au finalizat o analiză genetică pentru a determina numărul ursului brun. Ministerul mediului a declarat oficial că un institut public, finanțat cu fonduri europene, ar fi recoltat 24.000 de mostre de pe teren.
Se a obținut puțin peste 4.000 de urși cu ADN confirmat; autorii studiului au aplicat o metodă de calcul internațională, rezultând estimări de între 10.000 și peste 12.000 de urși. Totuși, cercetătorii, care se consideră sceptici, susțin că lucrarea nu a fost supusă validării științifice, în timp ce toate detaliile proiectului au fost ascunse printr-un contract de confidențialitate.
Mihai Pop, cercetător carnivore mari: „Pot fi și 16.000 și doar 4.000. Noi nu stim dacă faptul că ies e pe fondul faptului că sunt mulți său pentru că ceva le perturb habitatul…”.
COMENTARII / 0