Vacanțele devin brand gastronomic: Harghita 2027, Banat 2028, zic „Da”

Echipă de inițiativă din Dobrogea își propune să demonstreze că zona oferă mai mult decât Litoralul și Delta Dunării, pentru turiști.

• Din 18 produse românești culinare cu protecție europeană, 6 sunt din Dobrogea. 
• Iar desemnarea ca Regiune Gastronomică Europeană 2029 ar putea atrage atenția asupra acestor locuri mai puțin știute.
• În Dobrogea există, de pildă, un producător care cultivă peste 500 de soiuri tradiționale de roșii și care în 2024 a luat medalia de aur la Bruxelles, la Festivalul Tomatelor. 
• Iar o fabrică de lactate a luat un important premiu în „țara brânzei”, Franța, la Concours International de Lyon. 

În momentul în care a avut prima conversație cu International Institute of Gastronomy, Culture, Arts and Tourism (IGCAT), instituția spaniolă responsabilă pentru acordarea titlurilor de Regiune Gastronomică Europeană, Carmen Ispas a presupus că vor interacționa exclusiv cu reprezentanții IGCAT și că aceștia i-ar detalia procedura de candidatură.

În timpul unui interviu, ea s-a trezit alături de colega ei Teodora Moraru, fiind nevoită să explice de ce Dobrogea merită a fi luată în considerare pentru acest statut.

Citește șiCovasna: 60 de plante de canabis confiscate, DIICOT reține 62 de ani

Ce au realizat Carmen Ispas și Teodora Moraru

Pe stânga se găsește Carmen Ispas, iar pe dreapta Teodora Moraru. Fotografie: UNPR

UNPR-RSE este o organizație non‑profit care oferă consultanță juridică și acces la fonduri europene pentru întreprinderile locale, iar Ispas și Moraru sunt membri ai acestei structuri.

În finalul anului 2024, când organizația a descoperit că Harghita a primit titlul de Regiune Gastronomică Europeană pentru 2027, membrii au conceput ideea de a replica acest succes

Cele două au împărtășit cu reprezentanții IGCAT detalii despre diversitatea culturală a Dobrogei. În ceea ce privește diversitatea geografică, aceasta se extinde de la Munții Măcinului până la Delta Dunării, incluzând podișurile unde se cultivă vii și zonele de coastă.

Plăcinta dobrogeană și cinci specialități de pește

Despre faptul că, din totalul de 18 produse alimentare românești care beneficiază de protecție europeană, 6 provin din această regiune: plăcinta dobrogeană și cinci preparate peștite, printre care se numără sardeluța marinată și salata de icre de știucă.

În legătură cu antreprenorii și micile întreprinderi locale care erau deja membri ai rețelei Uniunii, aceștia au fost convingeți că merită o oportunitate. Organizația a sugerat să depună candidatura pentru 2029, deoarece o regiune românească se afla deja în curs de participare pentru anul 2028, Banatul.

Ispas afirmă că, la sfârșitul anului 2024, i s-a părut departe anul 2029.

“Nu regret, dar 2030 ar fi fost un timeline mult mai bun. Pentru cât trebuie să fie făcut.”

Acest demers nu aparține

Procesul a necesitat să pornească printr-un consorțiu.

“Modelul de guvernanță e același pentru toate regiunile. Începând cu 2016, când s-a acordă prima titulatură, toate regiunile așa funcționează, după niște proceduri foarte clare stabilite de ei.”

Parteneriatul trebuie să includă cel puțin 4 organizații, fiecare provenind dintr-un sector diferit: sectorul public, sectorul privat, o organizație non-guvernamentală și sectorul academic.

Demersul nu poate fi atribuit unei singure persoane sau organizații, ci trebuie să fie susținut de întreaga comunitate din regiune. UNPR-RSE a reunit la masă Primăria Năvodari (sector public), Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din Constanța (sector academic) și compania de turism Kirvad Tour (sector privat). În data de 31 martie 2025, s-a încheiat parteneriatul și s-a pornit practic drumul spre obținerea statutului de Regiune Gastronomică Europeană.

Au atribuit și un titlu inițiativei lor.

Flavours of Dobrogea – Aromele Dobrogei

Titlul de Regiune Gastronomică Europeană are ca obiective consolidarea securității alimentare, stimularea economiei locale, promovarea educației gastronomice și culturale și susținerea unui turism echilibrat și sustenabil. 

În realitate, aceasta presupune ca inițiatorii să reunească un număr cât mai mare de producători și distribuitori de produse alimentare.

În discuție se află fermieri și crame, procesatori, hoteluri și restaurante, organizatori de evenimente, firme de turism, școli, cercetători, autorități locale – de la primării până la OMD – și lideri din comunități.

Este necesar să se asculte problemele lor. În plus, să se identifice, împreună, soluții pentru acestea

Carmen Ispas a participat la târgul Vatră și Ogradă, desfășurat la Ferma Dacilor, în iunie 2026.

Principala problemă? „Cazările”

Carmen Ispas, în contextul Dobrogei, evidențiază că una dintre principalele probleme identificate în discuțiile din ultimii doi ani este numărul redus de nopți de cazare,

„N-aș folosi un cuvânt foarte dur, da. Stăm prost. Asta este realitatea.”

concentrat în sezonul de vârf, adică iulie și august, în două zone distincte: litoralul și Delta.

micilor producători de alimentație pot accesa restaurantele turistice – deoarece nu pot oferi cantități mari și nici prețuri competitive, fiind depășiți de producătorii industriali. Majoritatea nu dispun de fonduri pentru a crea ambalaje distincte care să le evidențieze pe raft.

„Peisaje frumoase, spectaculoase, se găsesc în multe locuri din lumea asta”

În majoritatea restaurantelor și hotelurilor, nu poți găsi niciun tip de preparat local, care să ilustreze turiștilor diversitatea regiunii în care s-au îndreptat pentru vacanță.

Ispas afirmă că soluțiile la aceste probleme se află încă tot aici.

“Dacă e să fim onești, peisaje frumoase, spectaculoase, se găsesc în multe locuri din lumea asta. Turistul caută altceva. Caută identitate, caută unicitate, autenticitate.”

El susține că Dobrogea le oferă în totalitate.

Pentru a prelungi sezonul turistic și a valorifica și alte zone din Dobrogea, o primă idee este să se încurajeze activități realizabile în mai, iunie, septembrie și octombrie, precum excursii la crame – în regiune există peste 30 de crame, multe dintre ele premiate la nivel internațional –, vizite la cetățile antice, la ferme și la comunități alternative.

Începând cu „Moșia Generalului” și terminând la „la Colibe”, situat în apropiere de Corbu

Moșia Generalului reprezintă unul dintre partenerii cei mai activi în cadrul procesului de candidatură. Această fermă, situată în comuna General Scărișoreanu, produce peste 500 de soiuri tradiționale de roșii, excluzând hibrizii. În anul 2024, a obținut medalia de aur la Festivalul Tomatelor din Bruxelles.

Un alt partener și susținător al inițiativei este La Colibe, un sat antichist situat în apropiere de Corbu, unde toate locuințele sunt construite din lut și semnalul telefonic este slab. Multe dintre punctele gastronomice locale din întreaga regiune pot deveni destinații de weekend, în special că multe dintre ele oferă și cazare și activități suplimentare, precum plimbări cu barca sau cu lotca pe Dunăre.

Producătorii locali au realizat deja primele etape. În toate expozițiile naționale și internaționale la care au participat în ultimele doi ani, delegații din UNPR-RSE au expus brânzeturi, miere, dulciuri, produse pescărești, inclusiv caviar, siropuri, migdale și vinuri, toate provenind din producție locală.

Este o strategie pentru a-i scoate în evidență și a-i lega cu șefi-bucătari.

“de a-i scoate în față, să-i conectăm cu șefi-bucătari”

Ulterior, s-au pus în mișcare pentru a organiza activități în restaurante.

Noaptea chef-ului Octavian Băloi

La RozMarine, un restaurant din Constanța deja apreciat pentru meniul său sezonier, chef-ul Octavian Băloi organizează seri cu preparate speciale inspirate din ingrediente și rețete locale. În data de 9 iulie, a avut loc o cină în colaborare cu Institutul Național de Cercetare‑Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.

Institutul e alt partener în consorțiu, care are un program de aclimatizare a stridiilor în Marea Neagră (stridiile se găseau din plin în Marea Neagră înainte să fie decimate de alte specii invazive, precum rapanele, aduse de traficul naval intens, așa că readucerea lor în mare este doar o revenire la normal a ecosistemului). 

Stridiile la RozMarine

Au prezentat stridii românești și au demonstrat posibilitățile generate de sinergia științei cu arta culinară.

Pe 17 iulie a avut loc o cină suplimentară, axată pe roșii, vin și brânzeturi produse local. În cadrul evenimentului a fost amplasat și un stand cu bunuri ale producătorilor din zona,

“ca să creăm o

În ce fel ambalajul nară o poveste

Pasul următor constă în organizarea de ateliere de marketing alături de producătorii mici, care nu dispun de resurse pentru a-și îmbunătăți prezentarea.

Ei vor colabora cu studenți și specialiști, oferindu-le îndrumări despre cum să se promoveze pe rețelele sociale și cum să îmbunătățească ambalajele.

“Astea sunt vremurile pe care le trăim, dacă vrei să aibă cineva acces mai ușor la tine, să audă de tine, că trebuie să fim atenți la ambalaje,” spune Ispas. “Asta este o chestie pe care am învățat-o prin participarea la niște competiții internaționale pe care Institutul, care ne monitorizează și le evaluează, le organizează în fiecare an.”

Una dintre aceste inițiative este World Food Gift Gift Challenge, care funcționează de doi ani alături de producători locali. Scopul competiției este să evidențieze obiectele pe care le poți transporta acasă după o excursie, produsele locale („nu magneți de frigider”).

Și un lucru esențial este ambalajul. “Îmi spune sau nu îmi spune povestea regiunii? În momentul în care am luat un obiect în mână, că e o ceramică, că e un artizanat, că e un produs alimentar, știu de unde vine? Trebuie să știu, trebuie să aibă o poveste a regiunii.” 

Cutia cadou a lui Moș Iosif, echipată cu un ghiudem.

2025 a marcat un moment important pentru premii, când categoria Best Tasting a fost atribuită producătorului Moș Iosif din Dobrogea, care a primit o cutie-cadou ce conținea mezeluri tradiționale: ghiudem, babic, pastramă de vită și pastramă de rață. În același an, delegația dobrogene a fost reprezentată de Alex Onofrei, ultimul marangoz specializat în nave din Delta Dunării, care a obținut premiul Best Educational Gift pentru kitul său de construire a unei mini-lotcă, cu scară 1:20.

Exemplele arată că potențialul culturii dobrogene este semnificativ în orice context. Esențial este ca fiecare producător să beneficieze de oportunitatea de a se prezenta în mod optim.

Cutia cadou, realizată de producătorul Moș Iosif, este disponibilă.

De la piperchi țârgâsiti la scordolea

Astfel ca vizitatorii să poată descoperi mai profund particularitățile locale și să atingă acea autenticitate pe care o caută, ei doresc să încurajeze restaurantele să includă în meniurile lor un segment dobrogean.

„Nu ne propunem să schimbăm meniuri. Pizza, paste, burger, astea se comandă, astea susțin business-ul, nu e treaba noastră. Dar pe lângă ceea ce tu vinzi în mod uzual, nu cred că poate fi foarte complicat să ai câteva preparate tradiționale dobrogene.”

În afară de toate produsele pe care le-au descoperit – și cercetarea de teren nu s-a finalizat încă –, identitatea gastronomică a zonei cuprinde și numeroase rețete tipice Dobrogei.

De la șuberek la imam bayildi (vinete cu carne), de la sarmuzac (maioneză de usturoi) la piperchi țârgâsiti (mâncare de ardei cu telemea), de la saramură la storceag (o ciorbă de pește dreasă), de la plăcinta cu brânză de oaie la scordolea (piure cu pește afumat). Multe se găsesc pe mesele oamenilor, dar mai pe nicăieri în localuri. Și ar putea fi. 

În ce mod se dobândește succesul

Dar procesul acesta nu e doar despre mâncare. “În momentul în care lumea aude numele acestui proiect, se duce în zona ah e despre mâncare, e despre festivaluri, e despre rețete”, spune Ispas. “Este despre mâncare dacă o privești ca pe un mijlocitor pentru a dezvolta diferite programe, proiecte, strategii pe termen lung.”

Acum dobândește această lecție. Ca parte a procesului, se alătură întâlnirilor bianuale ale tuturor regiunilor care au primit distincția încă de la lansarea programului în 2016.

Nu reprezintă doar românii: Sibiu a fost desemnat în anul 2019, Harghita urmează să fie desemnată în 2027, Banatul va fi desemnat în 2028 și, dacă totul decurge favorabil și se respectă criteriile IGSAT, Dobrogea va fi desemnată în 2029.

mai 2027 va aduce în regiune o comisie de evaluare care va evalua în ce măsură s-au îndeplinit toate criteriile de colaborare locală, ascultare a comunității și construire a unor sisteme ce vor funcționa pe termen lung.

Ispas se prezintă optimistă și susține că, peste simpla desemnare de Regiune Gastronomică Europeană, aspectul esențial este ceea ce persistă după acel an: modul în care oamenii vor continua colaborarea, tipurile de experiențe pe care le vor trăi turiștii și modul în care micile afaceri vor dobândi o stabilitate financiară.

În iunie 2026, la târgul Vatră și Ogradă, a fost prezentat un meniu ce includea produse locale.

Fabrica de lactate Fraher și Concours International de Lyon

De la consorțiul inițial, grupul de inițiativă s-a extins. Acum au mai mulți parteneri din sectorul public – Primăria Tulcea, OMD Eco-Delta Dunării, Inspectoratul Școlar Județean Constanța, Institutul Național al Patrimoniului. În plus, cele mai multe primării cu care au vorbit și-au dat acordul de principiu că vor susține procesul; rămâne de văzut, la fiecare, ce poate să facă. 

Mulți producători s-au reunit, inclusiv Deltaica, care deține cinci produse de pește protejate la nivel european, și Fraher, o unitate de lactate care, în doar doi ani de la debut, a câștigat medalia de aur la Concours International de Lyon pentru brânzeturile maturate.

În Jurilovca s-a descoperit un grup format din 15 întreprinzători locali, specializați în producția de miere și migdale, precum și înțeleși proprietari de pensiuni tradiționale și restaurante locale, care s-au alăturat inițiativei. Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, cea mai activă susținătoare a Deltei, se află acum în cadrul consorțiului. Ispas și Moraru mențin dialog continuu cu peste 60 de parteneri din zonă, iar lista crește constant.

Produse lactate provenind din Dobrogea

În conformitate cu modelul Via Transilvanica

În același timp, au fost lansate și alte inițiative pentru promovarea Dobrogei. Inspirat de Via Transilvanica, un traseu pe care vizitatorii îl pot parcurge pe jos de la Bucovina până la Cheile Nerei, se numără acum trei proiecte distincte de drumuri dobrogene:

• Via Danubiana reprezintă un traseu paralel cu Dunărea, de peste 1

Ispas afirmă că este deja în conversații cu unele dintre acestea pentru a explora modalități de colaborare.

Acest demers presupune cheltuieli. Se plătește o taxă anuală către IGSAT, taxe de înscriere la candidatură, cheltuieli de deplasare pentru organizatori și pentru micii producători în timpul participării la evenimente internaționale, precum și costuri pentru vizita juriului din 2027.

Uniunea Națională a Patronatului Român, Regiunea de Sud-Est a declarat Ispas că acoperă toate aspectele, deoarece aceasta constituie o componentă a misiunii organizației de a susține comunitatea de afaceri.

Primul stat cu patru regiuni?

În cazul în care Dobrogea obține această titulatură, România va deveni prima națiune care dispune de patru zone culinare recunoscute pe plan internațional. Potrivit lui Carmen Ispas, acest lucru ar putea constitui un brand național.

Cel puțin ei, alături de reprezentanții Banatului și ai Harghitei, așa o simt și așa se poartă. 

În cadrul evenimentelor IGSAT la care iau parte, aceștia se prezintă inițial ca fiind din România, iar ulterior ca provenind din regiunea lor.

Având în vedere că titulaturile vor apărea în trei ani consecutivi, intenționează să contureze o narațiune comună a regiunilor românești și să transmită oficial ștafeta de la o regiune la alta, servind ca argument pentru a le promova și mai mult.

“Încercăm fiecare prin puterile proprii să ieșim din zona asta regională și poate reușim să obținem o susținere la nivel național, poate cineva vede asta ca pe o oportunitate.” 

Ce se așteaptă să obțină și ce ar putea pierde

În contextul internațional, se știe că IGSAT va promova regiunile în publicațiile globale, cum ar fi National Geographic și BBC, și prin colaboratorii săi, precum Slow Food. Această titulare este destinată să atragă noi turiști, ceea ce este sigur, chiar dacă nu se poate estima în prezent impactul.

anul viitor reprezintă un moment critic; cel mai neplăcut scenariu ar fi să li se comunice că nu sunt pregătiți și că trebuie să aștepte. Totuși, încrezătoare că acest lucru nu se va materializa, transformarea a început deja și reprezintă cel mai mare câștig al acestui proces.

Au adus la masă oameni care nu se cunoșteau, le-au arătat cum pot colabora, au descoperit împreună ce probleme au și cum ar putea fi rezolvate, au deschis uși și au creat așteptări. Titulatura de Regiune Gastronomică Europeană e un deziderat nobil, dar adevăratul câștig e că, prin procesul de candidatură, spun ei, au construit o comunitate. 

Fotografii de Flavours of Dobrogea