Oportunitatea de creştere a sectorului turistic în zona Oltenia de sub Munte, care aspiră să devină geoparc UNESCO, rezidă în valorificarea resurselor locale unice şi în atragerea de călători dispuşi să investească sume mai mari în regiune, potrivit lui Cristi Pitulice, consultant în turism al Asociaţiei Kogayon.
Evenimentul Oltenia Travel Forum, organizat de această asociaţie, are loc în aceste zile la Băile Govora şi se adresează antreprenorilor locali din domeniul ospitalităţii, informează Agerpres.
Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.
În prezent, judeţul Vâlcea se află la coada listei când vine vorba despre cele mai populare destinaţii turistice din România, potrivit reprezentanţilor Kogayon.
Sub 2.000 de turişti străini îl vizitează anual.
Cu toate acestea, această regiune creşte rapid în vizibilitate la nivel internaţional, depăşind ritmul de creştere al altor destinaţii mai recente din ţară.
Citește șiCum a ajuns o familie de rozătoare din America de Sud pe străzile unui oraș din Thailanda
Oltenia de sub Munte se află într-un stadiu incipient de dezvoltare turistică, fiind o destinaţie relativ nouă, cu un brand care are doar patru ani de existenţă.
Pitulice a afirmat, joi, cu ocazia lansării Oltenia Travel Forum, că această regiune se dezvoltă rapid, apropiindu-se de nivelul unor destinaţii consacrate precum Ţara Făgăraşului sau Ţara Haţegului, care au deja o experienţă de zece ani în turism.
În ciuda faptului că se află în urmă, Oltenia de sub Munte înregistrează progrese semnificative, comunităţile locale începând să susţină iniţiativele turistice, astfel încât, în trei-patru ani, această regiune ar putea deveni o destinaţie turistică consolidată.
„Oltenia de sub Munte nu trebuie să inventeze absolut nimic, pentru că are totul aici”
Asociaţia Kogayon a evidenţiat faptul că această regiune este extrem de bogată în resurse remarcabile, printre care se numără Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, o comoară naturală fără egal în România. În plus, regiunea găzduieşte numeroase obiective culturale de înaltă valoare, cum ar fi Mănăstirea Horezu şi ceramica de Horezu, ambele incluse în patrimoniul UNESCO. Acestea din urmă, atunci când sunt prezentate într-o formă turistică atractivă, au potenţialul de a atrage un număr semnificativ de vizitatori ţintă.
Promovarea turistică a Olteniei de sub Munte se bazează pe valorificarea Parcului Naţional Buila-Vânturariţa, a mănăstirilor și a ceramicii locale.
Potrivit surselor, nu este nevoie de inovații, ci de accentuare a ceea ce există deja, ca parte a identității acestei regiuni.
„Oltenia de sub Munte nu trebuie să inventeze absolut nimic, pentru că are totul aici”
,
se subliniază faptul că această zonă are deja tot ce îi trebuie pentru a atrage turiști.
Urmărește-se crearea unei oferte turistice concentrate pe obiective unice, cum ar fi Mănăstirea Hurezi și ceramica din patrimoniul UNESCO.
Aceste cărți de vizită trebuie doar să fie perfecționate și prezentate într-o formă atractivă pentru a spori impactul lor turistic.
În cele din urmă, totul se rezumă la ambalarea și prezentarea acestor resurse într-un pachet turistic competitiv.
Cristi Pitulice are o părere optimistă cu privire la viitor, considerând că Oltenia de sub Munte are potențialul de a se transforma într-o destinație turistică puternică în următorii ani. Această transformare nu se va realiza neapărat prin creșterea numărului de turiști, ci mai degrabă prin dezvoltarea unei forme de turism care să genereze venituri mai mari pentru comunitate, grație valorii experiențelor oferite în zonă.
Oltenia de sub Munte atrage anual sub 2.000 de turişti străini, care sosesc prin multiple canale, precum invitaţii din partea prietenilor, oportunităţi de muncă sau rezidenţa în România, scopul fiind explorarea regiunii. Multiple sunt căile prin care aceştia ajung aici. În ceea ce priveşte dezvoltarea turismului, obiectivul nu este creşterea numărului de turişti, ci atragerea celor dispuşi să investească mai mult în regiune. Nu neapărat cei cu venituri mari, ci cei care apreciază valoarea experienţelor şi a lucrurilor. Concentrarea se face pe creşterea numărului de înnoptări de la 1,8 la 3 şi pe majorarea valorii lăsate în comunitate de un număr limitat de turişti, astfel încât aceasta să fie de trei, patru ori superioară celei actuale. În prezent, fiecare turist lasă în comunitate aproximativ 13-15 euro pe zi, sumă considerată ridicol de mică. Obiectivul de 45 de euro nu pare o ţintă imposibilă, având în vedere că există destinaţii în România care au deja valori asemănătoare.
„Nu neapărat turişti cu bani, ci turişti care încearcă sau mai zis înţeleg valoarea unor lucruri şi valoarea unor experienţe. Şi noi aici ne concentrăm, ne concentrăm să aducem practic numărul de înnoptări de la 1,8 către 3, iar valoarea banilor lăsată în comunitate de un număr finit de turişti, deci nu foarte mulţi, să fie de trei, patru ori mai mare decât o avem acum. În momentul de faţă avem pe turist undeva la 13-15 euro, pe care oamenii aceştia în fiecare zi îi lasă aici, în comunitate, ceea ce este ridicol de puţin. Să ajungi la 45 de euro nu este un capăt de ţară mai ales că sunt destinaţii în România care se apropie de această cifră fără absolut nicio problemă”
, a declarat consultantul în turism al ONG-ului din Vâlcea.
Potrivit lui Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Kogayon, diversificarea serviciilor turistice propuse de antreprenorii locali a avut loc în perioada recentă. Florin Stoican a accentuat necesitatea completării acestei game de servicii cu o paletă variată de experienţe, de la cele gastronomice la interacţiunea cu comunitatea locală, pentru a oferi o ofertă complexă.
Stoican subliniază că turiștii din oraș sunt în căutarea unor experiențe autentice, care îi pot ajuta să scape de agitația cotidiană. Ei doresc să se bucure de hrană sănătoasă, de natură și de relaxare, într-un mediu cu aer curat, unde pot interacționa cu localnicii și crea amintiri durabile.
În industria turismului, s-a observat că viitorii turiști, născuți în era digitală, sunt mai documentați și caută experiențe cu adevărat unice.
„Turistul din oraş caută ce nu găseşte la oraş. Caută mâncare sănătoasă, caută natură, caută relaxare, caută aer curat, caută oameni ai locului cu care să interacţioneze şi o experienţă care să-i lase nişte amintiri.
Se remarcă o schimbare semnificativă în comportamentul turiștilor, care acum preferă să exploreze zona înainte de a-și alege o cazare.
În acest context, Stoican consideră că adaptarea la aceste schimbări este esențială pentru a prospera în industria turismului.
Noi le spunem tuturor antreprenorilor că diversificarea ofertei de servicii turistice reprezintă cheia, nu cazarea, nu masa. Bineînţeles că şi acestea sunt importante, trebuie să fie serviciile ridicate ca standard, dar sunt mult mai importante celelalte oferte din zonă, pentru că omul întreabă unde mă plimb, ce vizitez, cu cine mă duc, cu cine vorbesc, ce poveste aflu, cine îmi spune legenda, cum aflu cum se ţese o scoarţă sau cum mă pui în contact cu un olar care să-mi arate cum face oala
Astfel, accentul se pune pe oferirea unei game variate de servicii turistice, care să includă activități și experiențe locale, precum și pe îmbunătățirea standardelor de calitate.
25.000 de persoane traversează anual Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, în timp ce 500.000 de turişti aleg să exploreze întreaga regiune.
Începând cu acest an, un sistem inovator de monitorizare echipat cu senzori a fost implementat pentru a înregistra numărul de vizitatori la principalele atracţii din zonă, oferind astfel o imagine clară asupra celor mai populare destinaţii.
Aceste date vor permite o evaluare mai precisă a fluxului turistic, a declarat sursa, care a adăugat că acest sistem va ajuta la identificarea obiectivelor turistice cele mai frecventate.
Regiunea Oltenia de sub Munte, care 635 de kilometri pătraţi are ca suprafaţă şi se află în curs de a deveni Geoparc UNESCO, este răspândită pe şase comune din judeţul Vâlcea, şi anume: Vaideeni, Horezu, Costeşti, Bărbăteşti, Stoeneşti şi Băile Olăneşti.
În fapt, această regiune include 18 arii naturale protejate, printre care se numără Parcul Naţional Buila Vânturariţa, 40 de geosituri (geologice şi geomorfologice) şi 65 situri culturale şi pentru biodiversitate.
În 2020, vara, a fost inițiată procedura de către Asociaţia Kogayon pentru recunoașterea acestei regiuni ca geoparc UNESCO, iar Comisia Naţională a României pentru UNESCO a acordat sprijin acestei inițiative, după declarațiile făcute de reprezentantul Comisiei în cadrul evenimentului organizat la Băile Govora.
COMENTARII / 0