100 de zile de schimbări în Ungaria. Magyar a slăbit sistemul lui Viktor Orban, dar urmează adevărata…

Se creează un element div și se atribuie variabilei ad. ad.id = ‘AdSense’; Obiectul ad își primește proprietatea className cu valoarea ‘AdSense’.Citește și„America e mai...

Se creează un element div și se atribuie variabilei ad.

ad.id = ‘AdSense’;

Obiectul ad își primește proprietatea className cu valoarea ‘AdSense’.

Citește și„America e mai bună de atât” | Decizia execuției în direct a lui Nidal Hasan, autorul masacrului de la Fort Hood, împarte țara în două | JD Vance spune că nu s-ar uita

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position = ‘absolute’;

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3910169″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/100-de-zile-de-schimbari-in-ungaria-magyar-a-slabit-sistemul-lui-viktor-orban-dar-urmeaza-adevarata-provocare-refacerea-democratiei-3910169″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}

La 100 de zile de la preluarea mandatului, premierul ungar Peter Magyar a încheiat prima etapă a schimbării politice începute după înfrângerea Fidesz și a demontat o parte importantă a mecanismelor construite de Viktor Orban pentru a-și păstra influența. Urmează însă partea mai dificilă: reformarea sistemului constituțional și electoral, consolidarea instituțiilor independente și refacerea serviciilor publice. Miza pentru Magyar este să folosească majoritatea parlamentară puternică nu pentru a înlocui un sistem dominat de un singur partid cu altul, ci pentru a crea mecanisme care să împiedice repetarea situației, arată TVP World într-o analiză.

În 100 de zile de la asumarea funcției de prim‑ministru, Peter Magyar a realizat în mare măsură încheierea primei și cea mai spectaculoasă faze a transformării de regim: demontarea unei porțiuni semnificative a aparatului politic și instituțional creat de fostul premier Viktor Orban în cei 16 ani de guvernare continuă.

Guvernul condus de Magyar a scăzut sau a anulat mai multe mecanisme care permiteau Fidesz să-și mențină controlul asupra aparatului de stat, chiar și în cazul unei posibile înfrângeri electorale. Starea de urgență a fost încheiată, iar instituția care investigase jurnaliștii independenți și organizațiile civice a fost dizolvată; țara a aderat la Parchetul Public European, iar structura de control a radiodifuziunii publice a suferit modificări.

Această fază a reprezentat însă cea mai simplă etapă a întregului proces. Următoarea fază este mult mai dificilă: elaborarea unui nou cadru constituțional, revizuirea unui sistem electoral perceput ca fiind inechitabil și reconfigurarea serviciilor publice pe care le utilizează milioane de maghiari – de la spitale și școli, la transportul feroviar și administrația locală.

Scriptul introduce o funcție în googletag.cmd; atunci când aceasta este activată, se execută googletag.display cu argumentul div-gpt-ad-1534428441003-0.

Fundamentul inițiativei lui Magyar constă într-un experiment rar de autoreglare politică. Deși deține o majoritate parlamentară foarte puternică, premierul caută să valorifice această autoritate pentru a implementa măsuri ce vor împiedica, pe termen lung, centralizarea totală a statului în mâinile unui singur partid.

În același timp, el încearcă să demonteze sistemul construit de Viktor Orban fără să le ceară maghiarilor să renunțe la toate convingerile politice pe care fostul premier le-a asociat cu acesta.

Desfacerea sistemului lui Orban

În primele 100 de zile, Magyar a acționat în principal pentru a demonta structurile prin care Viktor Orban își asigura protecția sistemului politic în cazul unei posibile pierderi electorale.

Majoritatea parlamentară de care dispunea guvernatorul a permis acțiuni rapide, realizând schimbările într-un ritm semnificativ. În decursul celor 16 ani de conducere, Orbán a revizuit regulile electorale, a numit în funcții cheie persoane legate de Fidesz, a transformat radiodifuziunea publică într-un canal de propaganda guvernamentală și a canalizat publicitatea și contractele de stat către organizații media și firme afiliate partidului.

Tisza, formațiunea creată de Magyar, ar fi putut prelua numeroase dintre aceste beneficii și s-ar fi putut restrânge la înlocuirea liderilor care le administrau. În contrast, noul guvern a pornit la demontarea propriei structuri.

Magyar a încheiat perioada de șase ani în care statul a funcționat sub stare de urgență, reglementată prin decrete, și a lichidat Oficiul pentru Protecția Suveranității, instituție fondată de Fidesz în 2023 și utilizată pentru a urmări jurnaliști independenți, grupuri din societatea civilă și cadre universitare care recepționau fonduri străine.

În plus, Ungaria s-a alăturat Parchetului Public European, organul Uniunii Europene care investighează și urmărește penal infracțiunile ce afectează interesele financiare ale UE, independent de guvernele naționale. În mod deliberat, Viktor Orbán a menținut țara în afara acestui cadru.

Constituția impune o limită de opt ani pentru mandatul de prim‑minister, exemplu clar de autocontrol politic. Această restricție împiedică Orban, care a condus țara pentru 20 de ani în total, să revină la putere conform regulilor actuale. În plus, limită stabilește data exactă de expirare a mandatului său.

Premierul a readus la activitate atribuțiile Curții Constituționale în domeniul examinării legilor bugetare și fiscale, a anulat structura de supraveghere a mass-mediei publice creată în perioada Fidesz și a creat un Oficiu Național pentru Recuperarea și Protecția Bunurilor Publice, responsabil pentru identificarea și recuperarea bunurilor publice suspectate că ar fi fost transferate sau utilizate abuziv în timpul guvernării Orban.

În 100 de zile, o porțiune semnificativă a structurii instituționale create de Orban a fost eliminată sau slăbită.

Pericolul deficitului democratic

Tisza, deținută de o majoritate parlamentară uriașă, transformă însă refacerea democrației într-o probă a autocontrolului politic. Magyar nu găsește un partener de coaliție suficient de puternic pentru a-l ține în frâu și nici o opoziție capabilă să împiedice modificările constituționale.

În prezent, cea mai semnificativă limită a puterii sale constă în decizia personală de a se impune restricții.

Rezultatele din primele 100 de zile se dovedesc în principal pozitive. Magyar a decis să închidă instituții pe care Tisza ar fi putut prelua și folosi în avantajul său.

Andras Baka a fost ales președinte al Ungariei, ceea ce indică, de asemenea, că Magyar recunoaște necesitatea unor echilibri instituționale reale.

Baka, care a deținut funcția de președinte al Curții Supreme din Ungaria, a fost forțat să părăsească poziția în primii ani ai guvernului lui Orbán. Experiența sa îi conferă o autoritate independentă și un istoric de susținere a autonomiei sistemului judiciar.

Cu toate acestea, modul în care a fost numit rămâne subiect de dezbatere. Tisza a anulat mandatul fix al președintelui Tamas Sulyok printr-un amendament constituțional.

În funcție de atribuțiile sale, președintele Ungariei se ocupă în principal de activități ceremoniale, însă are puterea de a trimite legi către Curtea Constituțională pentru verificare. Sulyok a fost numit de membrii Fidesz în anul 2024 și Tisza îl vedea ca pe un element al tradiției instituționale a lui Orbán. Însă, terminarea prematură a mandatului său a generat un precedent neplăcut.

O nouă dispoziție referitoare la vârsta obligatorie de pensionare va conduce, de asemenea, la plecarea a 4 dintre 15 de judecători ai Curții Constituționale.

În același timp, Magyar a readus la putere competențele care au fost în prealabil scoase din atribuțiile Curții Constituționale de către Orbán și a acordat judecătorilor posibilitatea de a-și numi propriul președinte. În același moment, Parlamentul a prelungit utilizarea procedurii legislative accelerate pe parcursul perioadei de tranziție.

Guvernul avea motive semnificative pentru a interveni prompt. Încheierea de funcții de către Orban și a fundațiilor protejate – organisme private sub conducere a unor consilii de administrație legate de Fidesz și deținute de universități și alte active statale importante – a fost planificată pentru a păstra influența partidului chiar și în cazul unei eventuale înfrângeri electorale.

Mai mult, deadline-urile stabilite de Uniunea Europeană amenințau să compromită miliarde de euro din fondurile de redresare. Deosebit de important este faptul că Magyar încearcă să valorifice puterea uriașă acumulată de victoria electorală într-un singur partid pentru a crea un sistem mai pluralist, conform TVP World.

Testul decisiv va veni însă mai târziu, când instituțiile reconstruite de guvern vor începe să adopte decizii care afectează direct interesele Tisza.

Comisia Europeană a exprimat, în esență, o poziție de așteptare în raportul său despre statul de drept din luna iulie. În Bruxelles, se aplaudă aderarea Ungariei la Parchetul Public European și îmbunătățirile aduse mecanismelor de supraveghere anticorupție, însă se subliniază că parchetul național rămâne extrem de ierarhizat și vulnerabil la influența politică.

Parlamentul este condus de forțele de dreapta.

Când se analizează profilul electoratului care l-a adus la putere, se devine mai evident echilibrul politic pe care Magyar încearcă să-l gestioneze.

Tisza adună foști votanți ai opoziției, maghiari care nu se implicau în politică înainte și un grup mai restrâns de ex-susținători ai Fidesz care au părăsit partidul.

Tisza s-a sprijinit pe foștii votanți ai opoziției liberale, constituind nucleul numeric al partidului. Un grup mai restrâns de susținători conservatori i-au oferit sprijin pe Magyar, facilitând obținerea unor rezultate solide în zonele rurale.

În zonele rurale, Tisza a acumulat în jur de 500.000 de voturi în plus față de rezultatul opoziției din 2022, în timp ce Fidesz a înregistrat o pierdere de peste 200.000 voturi.

Ungaria contemporană se caracterizează printr-o structură ideologică neconvențională. Cele trei partide din parlament se situează, în mare parte, în sfera dreaptă a spectrului politic.

În peisajul politic al Ungariei se remarcă Tisza, o formațiune de centru-dreapta, Fidesz, cunoscută pentru orientarea sa național-conservatoare, și Mi Hazank, denumit „Patria noastră”, care deține șase mandate.

Parlament nu a primit reprezentanți din niciun partid liberal, ecologist sau social-democrat, în ciuda faptului că o parte semnificativă a electoratului din Tisza manifestă preferințe sociale de orientare liberală.

Acest eveniment generează un dezechilibru în cadrul coaliției electorale care îl sprijină pe Magyar. Membrii vechi ai opoziției nu dispun de o alternativă parlamentară clară, iar principalele lor obiective rămân restaurarea democrației, independența judiciară, un guvern fără corupție, relații îmbunătățite cu Uniunea Europeană și servicii publice eficiente.

Conservatorii care dezertă au mai multe alternative dacă devin nemulțumiți de Tisza. Aceștia pot reveni la Fidesz, pot intensifica alinierea spre dreapta, spre Mi Hazank, sau pot alege să se retragă din cursul electoral.

În consecință, Magyar consideră că este mai benefic să asigure liniștea electoratului său de dreapta decât să răspundă tuturor cerințelor culturale ale susținătorilor liberali, pentru care demontarea sistemului construit de Orbán rămâne prioritatea absolută.

În contextul impus de Ungaria, se urmărește o direcție spre Occident.

Politica externă evidențiază cât de mult din agenda lui Orbán a rezistat după ce a părăsit funcția de conducere.

Magyar continuă să se opună unei aderări rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană, respinge trimiterea de trupe sau arm

Frontiera sudică a Ungariei, protejată de gard, continuă să restricționeze intrarea migranților, Budapesta a refuzat pactul european de migrație, iar energia provenită din Rusia va fi eliminată treptat, în conformitate cu condițiile stabilite de guvernul ungar.

În prezent, diferența constă în felul în care Ungaria abordează aceste probleme.

Magyar a renunțat la obiceiul de a transforma fiecare dispută cu Bruxelles într-o confruntare continuă privind suveranitatea națională. Guvernul său consideră Rusia o amenințare la adresa securității, afirmă că NATO reprezintă principalul garant al securității Ungariei și a readus la viață relațiile cu Polonia.

Dosarul Ucrainei scoate în prim-plan această schimbare cu cea mai mare claritate.

Magyar a permis deschiderea primului dintre cele șase capitole de negocieri privind aderarea Ucrainei la UE, punând capăt obstrucționării automate practicate de Orban. Ulterior, guvernul a blocat însă progresul în privința celorlalte cinci capitole, invocând probleme legate de drepturile minorităților și de ritmul aderării.

Brussels a facilitat, în plus, eliberarea fondurilor europene înghețate, suma totală fiind de 16,4 miliarde de euro.

Prin acțiunile sale, Magyar reintroduce Ungaria în fluxul politic occidental, într-un mod pe care alegătorii conservatori îl pot aproba. Astfel, Fidesz pierde argumentul conform căruia revenirea la democrație ar necesita ca Ungaria să abandoneze toate pozițiile naționale stabilite în timpul administrației lui Orbán.

În continuare, se ridică o nouă provocare: servicii publice.

Ungariei va fi următoarea fază a transformării, iar această etapă nu se va măsura în principal prin schimbări instituționale, ci mai degrabă prin abilitatea guvernului de a perfecționa serviciile publice.

Magyar trebuie să refacă instituții care influențează în mod direct viața cotidiană a cetățenilor: spitalele, școlile, rețeaua feroviară și autoritățile locale.

Este o provocare mai dificilă decât demontarea unor instituții inițiate de guvernul anterior. Pentru a le reconfigura, este necesar timp și bani și abilitatea de a crea structuri funcționale în locul celor abolite.

Comisia Europeană a estimat pentru anul curent un deficit bugetar de 6,2% din PIB și o creștere economică de 1,8%. Aceste proiecții restrânge spațiul fiscal al noului guvern, lăsând puțin loc pentru programe generoase de cheltuieli pe termen scurt.

După primele 100 de zile, Magyar afirmă că a realizat pași semnificativi pentru a dezvălui și a submina metodele prin care Orban și Fidesz au menținut controlul asupra statului.

Începând de acum, cea mai dificilă etapă constă în a demonstra că aceste instituții pot fi reconfigurate pentru a rezista nu doar unui guvern pe care îl consideră democratic, ci și unuia care, în viitor, ar putea încerca din nou să concentreze autoritatea în mâinile unui singur partid.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0