Se creează un element div prin document și se atribuie la variabila ad.
ad.id a fost setat la ‘AdSense’.
Variabila ad își schimbă proprietatea className pentru a primi valoarea ‘AdSense’.
ad.style.display = ‘block’;
Se atribuie proprietății ad.style.position valoarea ‘absolute’.
ad.style.top = ‘-1px’;
The code assigns the value 1px to the height property of ad‘s style.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3889093″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/22-de-lideri-din-ue-inclusiv-nicusor-dan-iau-atitudine-impotriva-lui-pedro-sanchez-in-ceea-ce-priveste-politicile-sale-de-migratie-3889093″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
sâmbătă, 22 de lideri europeni, printre ei cancelarul german Friedrich Merz, prim‑ministrul italian Giorgia Meloni și președintele României Nicuşor Dan, au exprimat nemulțumiri față de strategiile de migrație ale prim‑ministrului spaniol Pedro Sánchez, susținând că acestea subminează securitatea frontierelor UE, potrivit POLITICO.
Sánchez, din ce în ce mai izolat, a replicat că partenerii săi din UE au reacţionat într-un mod „egoist” şi „ilegal” la afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranţi fără autorizaţie din Maroc în exclava spaniolă Ceuta din Africa de Nord, notează POLITICO, citată de News.ro.
În ciuda faptului că aproape toți migranții s-au întors în prezent în Maroc și nimeni nu a traversat teritoriul continental al UE, cei 22 lideri au manifestat o îngrijorare serioasă privind amenințarea la frontieră și au subliniat că decizia lui Sánchez de a conferi statut legal unui număr de până la 1,2 milioane de migranți fără autorizație reprezintă un „factor de atracție” ce a alimentat criza.
Într-o comunicare trimisă președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și prim-ministrului irlandez, Micheál Martin, cei 22 lideri au subliniat importanța colaborării la nivelul Uniunii Europene în legătură cu măsuri precum programul de regularizare a migranților din Madrid.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
„Avem datoria de a descuraja în mod eficient şi de a combate fără încetare migraţia ilegală, prin coordonarea acţiunilor noastre, consolidarea frontierelor noastre externe şi abordarea tuturor politicilor care pot servi drept factori de atracție, cum ar fi regularizarea unui număr foarte mare de migranți în situație neregulată”, au scris liderii.
„Nu putem permite ca traversările în masă, necontrolate, să creeze impresia că intrarea ilegală în UE este posibilă.”
Madridul a respins afirmaţia potrivit căreia schema de regularizare a ţării ar fi declanşat criza din Ceuta şi a subliniat că niciuna dintre persoanele care au intrat ilegal în exclavă nu ar fi eligibilă să beneficieze de această măsură.
„Acest proces se bazează pe condiţii foarte specifice, cum ar fi dovada rezidenţei în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 şi faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Spaniei. În plus, termenul limită pentru depunerea cererilor în cadrul programului, care a fost lansat în aprilie, a fost în iunie.
Totuși, aceste clarificări nu par să fi convingut liderii Uniunii Europene, care au semnat scrisoarea destinată lui Costa, Von der Leyen și Martin.
„Nu putem permite ca traversările în masă necontrolate, instrumentalizarea migraţiei sau alte ameninţări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. Că intrarea ilegală a unui migrant se poate transforma în şedere legală.”
Semnatarilor documentului au exprimat disponibilitatea de a întări sau de a readuce „controlul temporar la frontieră”.
În semn de reacție la creșterea amenințărilor la adresa spațiului Schengen al UE și la natura explozivă a migrației ca problemă politică paneuropeană, semnatarii scrisorii au exprimat disponibilitatea de a întări sau de a readuce „controlul temporar la frontieră” în cadrul blocului.
În afară de Merz și Meloni, semnăturile liderilor provin din Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia.
Ei au cerut să se programeze o conferință video
COMENTARII / 0