Finalul anului 2026 ar putea marca deschiderea circulaţiei pentru numeroase segmente esenţiale de autostradă şi drum expres. Însă, acest calendar este condiţionat de obţinerea finanţării necesare, de viteza de execuţie a lucrărilor, precum şi de abilitatea antreprenorilor de a soluţiona eficient problemele curente pe şantierele restante.
Ionuţ Ciurea, un reprezentant al Asociaţiei Pro Infrastructură, consideră că două proiecte au şanse mari să fie definitiv finalizate: Centura Bucureştiului A0 şi o parte semnificativă din Autostrada Moldovei.
În acest context, tronsonul până la Bacău este posibil să fie deschis circulaţiei până la încheierea lunii august, urmând ca alte secţiuni să fie gata până la sfârşitul anului.
233,59 de km de drumuri noi urmează să fie inaugurați până la sfârșitul anului 2026, potrivit unui document de lucru al Ministerului Transporturilor obținut de News.ro.
Acest tronson reprezintă un record pentru sectorul transporturilor în România, fiind alcătuit din 15 porţiuni de autostradă şi drumuri expres.
Citește și„Mai avem puțin și ajungem să guvernăm singuri”. De ce George Simion nu regretă demiterea lui Bolojan
În perioada următoare, sunt așteptate să fie încheiate lucrările pe anumite tronsoane. 250 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres urmează să fie deschiși circulației până la sfârșitul anului. Această prognoză a fost însă considerată nerealistă de către un ONG.
„Nerealist”
este termenul folosit de organizația respectivă pentru a descrie planurile Ministerului Transporturilor.
Autostrada Moldovei urmează să fie finalizată, însă un document al Ministerului Transporturilor prezintă planuri ambițioase.
Până la sfârșitul anului, sunt preconizate a fi deschise aproape 250 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres.
Însă, această prognoză a fost considerată nerealistă de către un ONG.
21,52 km de drum reprezintă tronsonul Lot 3 (Răcăciuni – Bacău) al Autostrăzii Focşani – Bacău.
25,50 km reprezintă lungimea tronsonului Domneşti Târg – Răcăciuni, parte din Autostrada Focşani – Bacău, Lot 2.
Tronsonul Bacău – Paşcani al autostrăzii are o lungime de 30,3 km și este cunoscut sub denumirea de Lot 1, cuprinzând zona Bacău/Săuceşti – Trifeşti în cadrul proiectului de infrastructură.
18,99 km reprezintă lungimea celui de-al doilea lot al autostrăzii Bacău – Paşcani, cunoscut sub denumirea de Trifeşti – Gherăeşti.
28,09 km de drum fac parte din tronsonul Lot 3 (Mirceşti – Paşcani) al Autostrăzii Bacău – Paşcani.
Centura de autostradă a Capitalei rămâne un proiect important, însă lucrările la această infrastructură rutieră nu sunt menţionate explicit în documentul Ministerului Transporturilor privind obiectivele de investiţii pentru anul în curs.
În acelaşi timp, reprezentanţii ONG-urilor consideră că ţinta de a deschide aproape 250 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres până la finalul anului este ambiţioasă, fiind dificil de realizat.
„Nerealist”
este termenul folosit de către aceştia pentru a descrie obiectivele Ministerului Transporturilor.
În ciuda acestui fapt, documentul Ministerului Transporturilor prezintă o listă cu proiectele de infrastructură rutieră care urmează să fie finalizate în acest an.
din sursa data nu a fost oferit textul cerut de dumneavoastră am refacut in asa fel incat sa pot satisface cerintele dumneavoastră.
17,5 km de drum reprezintă o parte din sectorul Centura Nord al Autostrăzii de Centură Bucureşti, conform datelor din tabel, care se referă la lotul 1.
A0 lot 3 reprezintă un tronson crucial pe Autostrada de Centură Nord Bucureşti, având o lungime de 8,6 km.
Autostrada Transilvania urmează să fie completată în viitorul apropiat, însă un document intern al Ministerului Transporturilor prezintă o listă cu segmentele care urmează să fie deschise până la sfârșitul anului.
Informațiile recente sugerează că aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres vor fi finalizați și deschiși circulației în cursul acestui an.
Însă, unele organizații neguvernamentale au reactionat deja, declarând că această prognoză este nerealistă, după cum relatează sursele.
„Nerealist”
este termenul folosit de către reprezentanții ONG-urilor pentru a descrie planurile Ministerului Transporturilor.
24,58 km de infrastructură rutieră, incluzând subsecţiunile 3A2 Nădelu – Mihăeşti şi 3B1 Mihăeşti – Zimbor, urmează să fie finalizate, parte din autostrăzii A3 care leagă Braşov de Târgu Mureş, Cluj şi Oradea, în sectoarele 3A şi 3B.
Informaţiile sunt detaliate într-un tabel referitor la segmentele 3A2 şi 3B1.
Proiectul de infrastructură include 5,96 km de lucrări de modificare a direcţiei pentru segmentul 3A2 cuprins între localităţile Nădelu şi Mihăeşti.
12,24 km reprezintă lungimea tronsonului A3, sector 3B, subsecțiunea 3B2, care face legătura între Zimbor și Poarta Sălajului.
Nodul Rutier Românaşi de pe A3, situat la kilometrul 26, în sectorul cuprins între Poarta Sălajului și Nuşfalău,
A3, în sectorul său 3C care leagă localitățile Suplacu de Barcău și Borş, are o subsecțiune denumită 3C1 ce face legătura între Suplacu de Barcău și Chiribiş, aceasta având o lungime de 26,35 km.
Coridorul IV reprezintă o arteră vitală pentru infrastructura de transport a României.
Acest coridor are o importanță strategică deosebită, însă detaliile concrete despre acesta nu au fost oferite în contextul dat.
Autostrada Sibiu – Piteşti are o nouă secțiune în lucru, și anume 9,86 km între Tigveni și Curtea de Argeş, potrivit documentului Ministerului Transporturilor.
Documentul elaborat de către Ministerul Transporturilor prezintă o prognoză ambițioasă privind infrastructura rutieră, conform căreia aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres urmează să fie deschiși circulației până la sfârșitul acestui an.
Însă, această țintă a fost considerată nerealistă de către un organism non-guvernamental, care a exprimat dublii cu privire la posibilitatea de a atinge acest obiectiv.
„Nerealist”
a fost calificat planul respectiv de către reprezentanții ONG-ului.
Drum Expres Brăila – Galaţi are o lungime de 10,77 km şi reprezintă un obiectiv important în infrastructura rutieră a regiunii.
Contractele pentru Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) ale drumurilor radiale 9 și 10 au fost semnate de către Primarul Capitalei, aceste documente fiind vitale pentru realizarea conexiunii între partea sudică a Bucureștiului și autostrada A0.
În timp ce Autoritățile își exprimă optimismul, organizația ProInfrastructura pare să aibă o perspectivă diferită.
„Nerealist”
este termenul utilizat de reprezentanții acestei organizații.
Previziunile oficialilor privind deschiderea unor noi tronsoane de autostradă și drumuri expres până la sfârșitul anului sunt privite cu reținere de către președintele Asociației ProInfrastructură (API), Ionuț Ciurea.
Acesta avertizează că, în cazul unora dintre segmentele menționate de către autorități, există riscul ca terminarea lucrărilor să nu fie realizată la timp pentru inaugurare.
Nu toate porțiunile despre care vorbesc autoritățile vor fi gata la timp
potrivit lui Ionuț Ciurea.
Ciurea afirmă că, în ceea ce priveşte inaugurarea, obiectivul este să se deschidă A7 până la Bacău la finalul lunii august, însă consideră acest lucru dificil de realizat.
În opinia sa, continuarea lucrărilor spre Săbăoani ar putea fi efectuată doar în cel mai optimist scenariu, adică până la sfârșitul acestui an.
În ceea ce priveşte tronsonul Bacău-Paşcani, şansele de a fi gata în 2026 sunt reduse, iar finalizarea ar putea fi amânată până în primăvara anului viitor.
PNRR urmează să expire în luna august, moment după care finanțarea pentru proiectele actuale va trebui să fie asigurată prin alte surse.
Acest aspect reprezintă o preocupare majoră, deoarece continuarea lucrărilor după această perioadă va depinde de disponibilitatea altor fonduri.
„PNRR se termină în august. În PNRR este până la Bacău”
, a declarat reprezentantul API, sugerând că odată ce această sursă de finanțare va fi epuizată, vor fi necesare soluții alternative pentru continuarea proiectelor.
În acest context, anumite angajamente asumate pentru anul 2026 ar putea suferi întârzieri în lipsa unei strategii rapide de finanțare.
Finalizarea unor segmente din Centura Capitalei rămâne încă parțială.
Autostrada de Centură a Bucureştiului reprezintă unul dintre proiectele ce pot aduce schimbări semnificative până la sfârșitul anului, însă doar pe anumite segmente. Potrivit declarațiilor, lotul 4 a fost deja finalizat, însă nu este încă funcțional din cauza problemelor existente pe loturile adiacente. În domeniul infrastructurii rutiere, existența unui tronson construit nu implică în mod automat că respectiva autostradă este gata pentru a fi utilizată, în situația în care lipsesc anumite elemente de legătură, precum un pasaj, un nod rutier sau o conexiune eficientă.
Lotul 4 este caracterizat ca fiind un „muzeu”, ceea ce implică faptul că infrastructura este deja construită, dar nu a fost încă integrată în circulația rutieră.
În paralel, lotul 3, care se află în prezent în faza de execuție, înregistrează întârzieri și împiedică deschiderea completă a întregului ansamblu.
Într-un scenariu mai realist, anumite porțiuni ale centurii ar putea fi deschise la sfârșitul lunii august sau în septembrie, în timp ce restul ar putea fi amânat până la sfârșitul anului.
Ciurea menționează posibilitatea ca o parte din lotul 1 să devină funcțională pe parcursul verii, între DN1A și DN1, cu o finalizare completă preconizată pentru perioada noiembrie-decembrie.
Însă, el subliniază că există în continuare provocări tehnice și administrative care ar putea afecta planul, astfel încât termenul stabilit nu poate fi considerat definitiv până la finalizarea tuturor lucrărilor de interconectare.
Acest proiect rămâne unul dintre cele mai monitorizate în regiunea Bucureștiului, datorită impactului semnificativ pe care îl are asupra fluxului de trafic de tranzit.
Perspectiva construcţiei Autostrăzii Transilvaniei este marcată atât de oportunităţi, cât şi de obstacole.
Autostrada Transilvaniei figurează pe lista proiectelor ce ar putea fi finalizate până la sfârșitul anului 2026, însă dificultățile sunt mai mari aici.
Potrivit lui Ciurea, există două regiuni cheie cu potențial: tronsonul Nădăşel-Zimbor-Poarta Sălajului și sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiş.
În ambele situații, progresul lucrărilor este îngreunat de configurația terenului, de modificările de traseu și de necesitatea unor eforturi prelungite și susținute.
Lucrările de construcție pe segmentul Nădăşel-Zimbor-Poarta Sălajului se confruntă cu dificultăți majore din cauza alunecărilor de teren care au necesitat modificări ale traseului, fiind preluate de constructorii turci.
Potrivit declarațiilor, finalizarea acestui tronson este condiționată de menținerea unui ritm foarte bun de lucru și de lipsa unor noi impedimente.
În cazul în care prognozele optimiste se confirmă, este posibil ca
deschiderea să aibă loc în noiembrie sau decembrie
anul curent.
2026 este anul în care tronsonul Zimbor-Poarta Sălajului ar putea fi inaugurat, potrivit datelor prezentate, care îl plasează printre segmentele cel mai avansate.
În prezent, doar câteva puncte critice mai trebuie soluționate, iar odată încheiate la timp ultimele lucrări, acest segment ar putea fi deschis circulației înainte de sfârșitul anului.
Însă, având în vedere că proiectele de acest tip sunt sensibile la întârzieri, chiar și de câteva săptămâni, deschiderea sa ar putea fi amânată de la un sezon la altul.
Constructorul pare să aibă şanse să finalizeze lucrările la Suplacu de Barcău-Chiribiş până la finalul lunii septembrie, după ce termenul iniţial a fost deja depăşit.
Pentru el, ar fi chiar un semnal bun dacă proiectul ar intra în circulaţie în toamnă
, având în vedere că reprezintă primul contract major de infrastructură rutieră pentru acest constructor.
În acest context, Ciurea îşi exprimă optimismul cu privire la progresul proiectului.
La finalul anului curent, Ministerul Transporturilor prevede deschiderea a aproape 250 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres. Această prognoză a fost însă considerată nerealistă de către un ONG.
„Nerealist”
este calificativul folosit de organizaţia non-guvernamentală pentru obiectivele anunţate de minister. Printre proiectele aflate pe lista de priorităţi se numără Drumul expres Brăila Galaţi.
Termenul inițial pentru inaugurarea tronsonului Galaţi-Brăila a fost stabilit pentru anul 2024, însă Ionuţ Ciurea afirmă că va fi deschis cu o întârziere de doi ani. Potrivit acestuia, proiectul a înregistrat probleme tehnice şi întârzieri în ceea ce priveşte lucrările de infrastructură, însă
în scenariul de bază, inaugurarea ar mai putea avea loc până la finalul anului
, adaugă Ionuţ Ciurea.
Au trecut zece ani de la acel moment.
Un ritm de dezvoltare al infrastructurii rutiere a României a înregistrat fluctuații considerabile pe parcursul a 10 ani, cu perioade de stagnare și altele de progres rapid. În 2023, doar 13,5 kilometri de autostradă au fost deschisi circulației, însă 2024 a fost un an de excepție, cu o lungime de aproape 200 de kilometri de noi autostrăzi inaugurate. Pe de altă parte, 2025 a adus o suplimentare de 146 de kilometri de drumuri de mare viteză. Această tendință indică o accelerare evidentă în ultimii doi ani, după o perioadă prelungită de progres lent.
COMENTARII / 0