Termenul pentru finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență se apropie de final. Mai multe legi însă așteaptă încă votul în Parlament până la finalul lui august, în lipsa unui guvern cu puteri depline. Neadoptate, atrag pierderea a 4,5 miliarde de euro nerambursabili.
Majoritatea inițiativelor provin din restanțe preluate în perioada guvernului Ciolacu, iar cea mai veche dată se regăsește în perioada administrației lui Nicolae Ciucă. HotNews a examinat jaloanele și expune motivele care explică programarea lor până în ultimul moment.
În ziua de luni, parlamentarii s-au întors la activitate într-o sesiune specială de câteva zile. Obiectivul era aprobarea ultimelor reforme pe care România le-a promis la Bruxelles, esențiale pentru finalizarea PNRR.
Citește șiDonald Trump, întrerupt de protestatari în timpul unui discurs în Texas. Reacția președintelui: „Plecați dracului de aici!”
Ilie Bolojan a semnalat, totuși, că va fi necesară o sesiune distinctă pentru a aproba legea salarizării, care încă nu este finalizată.
Ceea ce înseamnă 4,5 miliarde de euro, fonduri pe care România le va pierde dacă nu adoptă proiectele:
Podul Øresund, care conectează Danemarca cu Suedia, a fost realizat cu un buget sub 4,5 miliarde de euro. Această sumă se aliniază cu cheltuielile pentru construirea Terminalului 5 al Aeroportului Heathrow, cea mai frecvent utilizată aripă a aeroportului londonez, prin care anual trec zeci de milioane de pasageri.
Restanțele au traversat trei ani, schimbându‑se de la un guvern la altul.
Legi ce trebuie adoptate în cadrul sesiunii extraordinare:
În cadrul programului de finanțare, se prevăd măsuri pentru diverse domenii: legea de recompensare a personalului din autoritățile fiscale și vamale, legea de modificare a codului administrativ, legea privind anumite măsuri de decarbonizare, legea salarizării și legile integrității, fiecare având o componentă financiară de 770.798.610 euro; de asemenea, se include codul urbanimului și proiectele de decarbonizare a sectorului încălzire-răcire, fiecare cu o sumă de 972.455.220 euro.
PNRR a marcat începutul unei perioade în care România s-a promis să aprobe, până la 2023-2024, cinci acte normative în așteptare de vot în Parlament. Majoritatea dintre acestea trebuiau să fie finalizate în timpul mandatului premierului PSD Marcel Ciolacu. Printre ele se numără Legea Integrității, Legea salarizării, proiectele de decarbonizare a sectorului încălzire-răcire și reglementarea utilizării hidrogenului verde, precum și modernizarea vamală. Implementarea acestor acte a fost, de asemenea, întârziată de guvernele ce au urmat. Până în prezent, în ultima lună.
În perioada în care Nicolae Ciucă ocupă funcția de premier, în martie 2023, se regăsește cea mai veche rezistență. Acest obstacol se referă la etapele numite Amenajarea teritoriului, iar parlamentarii caută să finalizeze această etapă prin aprobarea Codului urbanismului, un proiect legislativ care, de-a lungul timpului, a acumulat sute de amendamente.
Guvernul PSD-PNL-UDMR a fost condus de Nicolae Ciucă până la data de 12 iunie 2023. Conform acordului de rotativă guvernamentală, începând cu 15 iunie 2023, Marcel Ciolacu a preluat conducerea Executivului pentru două mandate, iar în iunie 2025, funcția de prim‑minister a fost asumată de Ilie Bolojan.
LEGEA SALARIZĂRII este asociată cu o sumă de 770.798.610 euro.
Planul de salarizare trebuia să se finalizeze până în iunie 2023. De la aprobarea programului PNRR până în prezent, Ministerul Muncii a numărat 4 conducători: Raluca Turcan (PNL), Marius Budăi (PSD), Simona Bucura Oprescu (PSD) și Florin Manole (PSD). În urma demisiei lui Manole, Dragoș Pîslaru a preluat conducerea ministerului, asumând astfel responsabilitatea de a termina reforma.
Alocarea de 770 de milioane de euro provenită din PNRR pentru Legea Salarizării ar putea fi pierdută, întrucât, chiar și la doar trei ani înainte de finalizare, partidele politice nu reușesc să ajungă la un consens pentru a completa proiectul, riscând pierderea fondurilor.
Întârzierea continuă: în
Marius Budăi a ocupat funcția de ministru al Muncii în perioada noiembrie 2021 – iulie 2023. PNRR a fost ratificat în septembrie 2021, iar data limită stabilită pentru implementarea reformei salariale a fost iunie 2023.
În mai 2023, în cadrul unei conferințe de presă la Guvern, Budăi a anunțat că proiectul reformei salarizării va fi depus la Parlament la 1 septembrie, dar legea nu a fost adoptată până în prezent.
Pe 13 iulie 2023, Marius Budăi a demisionat din funcție, în urma scandalului legat de Azilele Groazei din Ilfov. În șase zile, responsabilitatea pentru portofoliul Muncii a fost preluată de Simona Bucura Oprescu, membră a PSD.
Modalitatea de negociere cu Comisia Europeană.
În finalul lunii august, Marcel Boloș, în funcția de ministru al Finanțelor, susținea că reforma ar exercita o presiune prea mare asupra bugetului:
„Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem bani până la urmă să plătim, să o aplicăm”
Mai multe surse apropiate de dezbaterile din acea perioadă au declarat pentru HotNews că realitatea era că atât reforma salarizării, cât și reforma pensiilor ar fi trebuit să fie realizate aproape simultan.
„Discuția a fost cu Comisia Europeană, trebuie să ne axăm pe legea pensiilor din sistemul public și pe pensiile speciale. Să le facem, după care discutăm pe legea salarizării. Iar termenele astea puse «de-a-ndroaga», absurde în PNRR, la trei luni distanță câte o reformă… Numai un neprofesionist le putea pune așa”, au explicat surse care în acel moment erau apropiate de discuțiile legate de reforma salarizării, dar care au ales să își păstreze anonimatul.
În noiembrie 2023, la trei luni după termenul anunțat de predecesorul său, ministra Bucura-Oprescu spune la EuropaFM că noua lege nu va putea fi finalizată nici până la 1 ianuarie 2024.
Guvernele au preferat opțiunea dintre pensii și salarii în preajma alegerilor.
În ultima lună a anului 2023, guvernul a reîncheiat dialogul privind PNRR cu Comisia Europeană, iar reforma salarizării a fost reprogramată pentru 2025 și transferată în cererea de plată nr. 4. În super-anul electoral 2024, social-democrații și liberalii au decis să se concentreze mai mult pe legea pensiilor decât pe cea a salarizării.
Pe 26 ianuarie 2024, Marcel Ciolacu a răspuns la o întrebare adresată de jurnaliști privind momentul în care va finaliza legea salarizării.
„Când va fi nevoie. Dacă aș fi un om politic inconștient, aș face o lege a salarizării în perioada alegerilor. Dați-mi voie să nu fiu”
Răspunsul a venit din partea fostului premier.
PSD a raportat că realizarea simultană a celor două reforme ar fi fost aproape imposibilă:
„Gândiți-vă că trebuiau dezbateri cu sindicate. Dezbăteai jumătate de oră pe pensii, jumătate de oră pe salarii?”
Legea a rămas blocată timp de încă un an și jumătate, până când, în aprilie 2024, Marcel Boloș anunța o nouă amânare: „Vom propune alte șase jaloane și ținte pe care să le amânăm. Deci, cumva restructurăm puțin cererea de plată numărul patru, dar termenul rămâne fix, respectiv luna iunie, indiferent ce se întâmplă. Propunerea este ca legea salarizării unice să se ducă în ultima cerere de plată”, spunea Marcel Boloș în aprilie 2025.
Doi ani mai târziu, în data de 20 iulie 2026, Sorin Grindeanu, care a servit atât în Guvernul Ciucă, cât și în Guvernele Ciolacu, a răspuns la întrebarea referitoare la întârzierile menționate, declarând că reforma a fost pusă pe o perioadă mai lungă pentru că se considera prea complexă.
„Trebuia (n.red – să fie făcută) în 2023. Când domnul Ciucă era premier. Toată lumea a fost de acord să mutăm Legea salarizării de pe cererea de plată numărul 3 pe cererea numărul 6. Era o lege foarte complicată, extrem de stufoasă, de complexă, cu multe implicații. S-a luat decizia. S-a renegociat de Guvernul Ciucă s-a amanat jalonul pentru cererea 6”, a explicat Grindeanu.
S-a pus întrebarea dacă decizia luată în acea perioadă se bazase pe un calcul predominant electoral; șeful PSD, membru al guvernului, a respins această presupunere.
De 3 ani nu s-a finalizat reforma, iar în prezent partidele nu reușesc să ajungă la un acord care să satisfacă atât ele, cât și angajații din sectorul public. Parlamentul se pregătește să deschidă o sesiune extraordinară în care aleșii vor vota pentru alte reforme din PNRR care încă nu au fost adoptate. Surse convergente implicate în negocierile de astăzi indică că probabilitatea ca proiectul de reformă a salarizării să fie finalizat până săptămâna viitoare este minimă.
Chiar și consilierul prezidențial Radu Burnete, responsabil pentru mediarea negocierilor dintre partide privind salarizarea, a declarat vineri, 24 iulie, că aspectele tehnice vor continua pentru încă cel puțin două săptămâni.
Întrebat dacă are siguranța că legea va fi adoptată până la 31 august, termenul limită pentru PNRR, Burnete a zis: „N-aș putea spune că avem garanții, e o negociere dificilă, pentru că e o lege care se aplică tuturor salariaților în sectorul public, vorbim de peste un milion de oameni, e normal să fie dificile aceste discuții”.
LEGILE INTEGRITĂȚII beneficiază de 770.798.610 euro.
Modificarea legilor integrității, numită în PNRR „Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate” este unul dintre jaloanele rămase restante. Valorează 770 de milioane de euro, bani nerambursabili, și ar fi trebuit să fie finalizat în decembrie 2024. Marți, pe 21 iulie 2026, ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, a trimis proiectul în Parlament.
HotNews a interogat pe Radu Marinescu, fostul ministru al Justiției, care a intrat în primul său mandat în decembrie 2024, moment în care reforma ar fi trebuit să fie finalizată, pentru a descoperi motivul întârzierii de un an și jumătate.
El a explicat că în 2022, când Alina Gorghiu (PNL) era ministru, s-a format un grup de lucru la nivelul ministerului Justiției și Agenției Naționale de Integritate. Marinescu spune că la momentul la care a preluat mandatul, „am constatat că lucrurile trebuiau dinamizate și imediat, la începutul lui 2025, am mobilizat grupul de lucru”.
Proiectul de lege se deplasează în mod continuu între instituții.
Apoi, în mai, CCR a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților. Fostul ministru spune că la câteva zile după decizia CCR a convocat reprezentanții Agenției „ca să încercăm să găsim o soluție și pentru așteptările societății, în sensul de a avea totuși o formă de publicitate pentru declarații, cel puțin pentru reprezentanții publici foarte semnificativi”.
„În discuțiile cu ANI s-a conturat un proiect (n.red – pentru a îndeplini jalonul) în 2025. Dânșii au revenit asupra formei respective, de aceea a trebuit să reluăm construcția proiectului. Ne-au trimis la finalul anului 2025 din nou un proiect și aici vreau să vă precizez ca să înțelegeți foarte bine lucrurile – inițiativa aparține ANI”, mai explică Radu Marinescu.
Fostul ministru a repetat de mai multe ori în cadrul conversației că inițiativa aparține ANI, nu instituției ministeriale.
„MJ este sprijinitor al ANI în demersurile astea în sensul că el este cel care are inițiativă pentru a construi un proiect și urmează cursul firesc”
a adăugat ulterior.
„Cu alte cuvinte, nu poate ministerul Justiției să construiască un proiect și să-l propună ANI. Ei construiesc proiectul, noi îi ghidăm în aspectele de legalitate, în felul ăsta lucrăm împreună”.
Pentru proiectul pe care Agenția l-a trimis la finalul lui 2025, Marinescu spune că MJ a transmis 40 de pagini de observații și de propuneri „pentru că multe chestiuni se intersectau cu problemele de constituționalitate, de legalitate serioasă și la începutul lui 2026 când am constatat că nu se ajungea la un numitor comun pe anumite aspecte, ca să îndeplinim jalonul”.
Marinescu afirmă că proiectul a rămas în stare finalizată.
Apoi, ANI și ministerul au decis să împartă proiectul în două – o Ordonanță de Urgență, pe care, spune Marinescu, a lăsat-o gata la minister când și-a dat demisia, și un proiect de lege. OUG-ul conținea, practic, prevederile necesare pentru a nu pierde banii din PNRR, în timp ce proiectul de lege, aproape finalizat, ar fi urmat procedura obișnuită – să fie pus în transparență, să fie dezbătut de politicieni și societatea civilă, a precizat.
Potrivit lui Radu Marinescu, era necesar un proiect legislativ pentru că acesta se referă la drepturile și libertățile fundamentale, adică la publicarea declarațiilor privind averea, într-un format care să respecte și hotărârea CCR.
„ANI emitea automat o declarație de interese financiare care prelua informațiile din cele două și se publica pe site-ul ANI. Declarația avea rubrici concepute pentru a respecta limitele deciziei CCR 297/2025”, a explicat fostul ministru.
USR, PNL și UDMR au schimbat proiectul.
Când a fost întrebat dacă, odată ce a părăsit Guvernul, Cătălin Predoiu și colegii săi din grupul de lucru au continuat să se ocupe de proiectele pe care le-a lăsat, Marinescu a răspuns că nu are informații despre acțiunile ulterioare ale Executivului.
După ce am părăsit locul, s-au întors la instrumente și au continuat să elaboreze un proiect unitar. În esență, proiectul de lege a fost combinat cu un OUG, rezultând un document unic. Înțeleg că anumite partide politice, în special USR și PNL, după formarea acestui proiect, au dorit să îl revizuiască din nou.
Marinescu a menționat că, în versiunea finală a proiectului elaborat după plecarea sa, nu mai este obligatorie publicarea declarațiilor de avere și de interese.
CODUL URBANISMULUI este asociat cu o sumă de 972.455.220 euro.
CATUC trebuia să fie adoptat până în martie 2023, în perioada Guvernului Ciucă, însă termenul inițial a fost depășit cu peste trei ani. Lansat în dezbatere publică în aprilie 2022, codul a ajuns la Camera Deputaților abia în iunie 2023. Datorită complexității sale și a intereselor contradictorii, proiectul a acumulat sute de amendamente și a întâmpinat numeroase blocaje pe parcursul procedurii parlamentare.
În aprilie, HotNews a observat că a trecut deja șase luni de la ultima întâlnire în care comisia raportoare, Comisia pentru administrație publică, a abordat Codul urbanismului. Până în prezent, raportul final nu a fost primit. În scenariul cel mai favorabil, membrii comisiei vor analiza proiectul și noile amendamente, rezultatul ultimelor negocieri, înainte de votul final programat pentru 31 iulie. Fără raport, legea nu poate fi adoptată.
„Este în dezbatere la Comisia de administrație în Cameră, astfel încât de la 1 ianuarie 2028 eliberarea autorizațiilor de construcție în București să se facă de primăria generală, nu de primăriile de sector”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan în urma ședinței de Guvern din 23 iulie, ultima ședință înaintea sesiunii extraordinare pentru adoptarea proiectelor PNRR.
HotNews a inițiat contactul atât cu prim‑ministrul Nicolae Ciucă, responsabil pentru „dat startul” acestor amânări, cât și cu ministrul Dezvoltării din acea perioadă, în vederea unei discuții privind proiectul. Până la momentul publicării acestui articol, nu am înregistrat încă un răspuns.
DECARBONIZAREA SECTORULUI ÎNCĂLZIRE – RĂCIRE – 972.455.220 euro
România s-a promis să prezinte, până la luna decembrie 2023, un proiect ce vizează diminuarea emisiilor din domeniul încălzirii și răcirii, prin recurgerea la surse regenerabile de energie. Totuși, singurul moment în care a fost depus un astfel de proiect în Parlament a avut loc în 2025. Ex‑ministru al Energiei, care a eșuat în 2023 să atingă acest obiectiv, liberalul Sebastian Burduja, a declarat pentru HotNews motivele pentru care a întârziat adoptarea.
Doar în 2024, Guvernul a pus la final primul proiect de schiță.
„La preluarea mea de mandat (n.r. în iunie 2023) nu am găsit niciun fel de proiect de lege pe tema asta, nimic închegat pe tema decarbonizării sectorului de încălzire-răcire. Noi ne-am apucat, practic, de la zero. Am trimis acest proiect la Comisia Europeană, cred că la finalul anului 2024. Nu a venit, în mandatul meu, niciun feedback. Ulterior, în calitate de parlamentar, am depus acest proiect de lege. Fără să încerc să arunc pisica în curtea altora, timpul de răspuns din partea Comisiei a fost de multe ori mult mai lung decât erau așteptările noastre”, a declarat fostul ministru într-o discuție cu HotNews.
Reforma a eșuat la un singur vot în Parlament.
ultima zi a sesiunii parlamentare, la sfârșitul lui iunie 2026, senatorii au discutat propunerea legislativă. Inițiativa a trecut în mod tacit prin Camera Deputaţilor, însă a fost reprogramată până la ultima sută de metri în camera de decizie. În final, nu a obținut voturile necesare în plenul Senatului pentru a fi adoptată.
Propunerea a fost returnată în Parlament și va fi discutată în sesiunea specială programată la sfârșitul lunii. În cazul în care nu este aprobată, sancțiunile se vor ridica peste 972 milioane de euro.
Teorii de conspirație în legătură cu proiectul
Proiectul a fost exploatat ca armă politică de către parlamentarii din opoziației. În jurul acestuia au fost puse în mișcare conspirații privind interzicerea utilizării lemnului de către români pentru foc.
Înainte ca votul plenarnic să se desfășoare la finalul lui iunie, senatorul Ștefan Geamănu al partidului AUR a publicat pe Facebook o înregistrare care reproducă exact acea retorică.
„Pregătiți-vă, în curând nu mai aveți voie să folosiți lemnele pentru foc! Legalizează o directivă europeană care lovește direct în oamenii vulnerabili!”
Geamănu a afirmat.
În realitate, niciun articol din proiect nu menționează interzicerea lemnelor de foc. În schimb, el impune administrațiilor locale și centrale să includă în bugete programe de sprijin ce vizează diversificarea mixului energetic.
„Este publică și o poziție a Comisiei din 2021 care spune că jalonul nu vizează interzicerea lemnului de foc, așa cum au acreditat unii actori politici dintr-o zonă radicală, să nu-i spun altfel, și care încearcă și acum să exploateze politic acest subiect”, a declarat inițiatorul proiectului, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja pentru HotNews.
O altă inițiativă verde, aflată la doar ultima sută de metri de finalizare, are valoarea de 770.798.610 euro.
În ultima sesiune parlamentară, se va vota un proiect ce vizează crearea unui cadru legislativ propice pentru hidrogenul provenit din surse regenerabile. Acest proiect reprezintă un punct de cotitură care trebuia să fie finalizat până în martie 2023, iar neres
„Jalonul viza adoptarea unei strategii naționale în domeniul hidrogenului – ceea ce noi am făcut pe timpul mandatului meu, până în punctul în care eram în procedură la Ministerul Mediului cu forma finală a strategiei. Așteptam un aviz. Asta se întâmpla în iunie 2025 când am încheiat mandatul”,
Sebastian Burduja, care deține funcția de ministru al Energiei și a fost responsabil pentru acest pas major, a explicat.
COMENTARII / 0