A murit Biljana Plavsic, fosta preşedintă a sârbilor bosniaci, condamnată pentru crime de război

Biljana Plavsic, fostă președintă a Republicii Srpska din Bosnia și Herțegovina, condamnată pentru crime de război, a decedat joi în Belgrad, la 96 de ani,...

Biljana Plavsic, fostă președintă a Republicii Srpska din Bosnia și Herțegovina, condamnată pentru crime de război, a decedat joi în Belgrad, la 96 de ani, anunță postul public de televiziune RTRS din entitatea sârbă, potrivit AFP.

Pe X, Milorad Dodik, președintele anterior al Republicii Srpska, a declarat că:

„Decesul ei ne amintește încă o dată de acea perioadă de luptă, sacrificii și mari provocări pe drumul către crearea Republicii Srpska”

Citește șiMai mulți bani pentru estul României: europar

Nominată „Doamna de Fier”, Biljana Plavsic a primit în 2003 o sentință de 11 ani de închisoare pentru crime de război și a ieșit din închisoare în octombrie 2009.

Plavsic a declarat în fața TPII din Haga că a ocupat un rol central în campania de persecutare a croaților și a bosniacilor musulmani în timpul războiului din Bosnia anilor 1990.

Potrivit postului de televiziune RTRS, ea va fi îngropată în Banja Luka, capitala sârbilor bosniaci.

1992-1995 a cauzat pierderi de aproximativ 100.000 de vieți și a forțat în circa 2,2 milioane de persoane să abandoneze locuințele lor.

Biljana Plavsic a reprezentat femeia unică supusă condamnării de către Tribunalul Penal Internațional pentru Iugoslavia. În plus, ea a ocupat poziția de cea mai înaltă funcționară din fostul stat iugoslav care și-a asumat responsabilitatea pentru atrocitățile perpetrate în timpul războaielor din Balcani din anii 1990.

În anul 2009, Biljana Plavsic a obținut eliberare condiționată, după ce a îndeplinit două treimi din pedeapsa pronunțată în închisoarea din Suedia, și s-a întors pentru a trăi în Belgrad, unde a evitat activitățile politice.

Această fostă aliată a lui Radovan Karadzic, liderul militar al sârbilor din Bosnia, a susţinut public campania de persecuţii împotriva locuitorilor care nu erau de etnie sârbă, apărând masacrele comise asupra acestora şi numindu-le „un fenomen natural”, nu crime de război.

1996 a marcat trecerea acestei profesoare de biologie în trecut la o nouă poziție, în care a început să colaboreze cu comunitatea internaţională.

Banja Luka, capitala entităţii sârbe din Bosnia şi Herţegovina, situată la distanță de bastionul naţionalist de la Pale, a condus opoziţia împotriva foștilor săi aliati.

Ea a deținut mandatul de președintă al Republika Srpska în perioada 1996–1998, înainte de a se retrage din viața politică în 2000, după ce partidul ei a înregistrat o înfrângere electorală la alegerile locale.

COMENTARII / 0