Înalta Curte de Casație și Justiție a inițiat acțiunea împotriva Guvernului pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților, iar astăzi se aștepta decizia finală. Instanța supremă, care a deschis inițial acest litigiu, a reamânat încă o hotărâre.
Decizia de pronunțare a fost reprogramată pentru data de 3 septembrie.
În această etapă, instanța supremă a decis să amâne verdictul pentru a patra dată.
Citește șiCălin Georgescu, mesaj pe Facebook pentru susținători, în timp ce se află în arest preventiv: „Copleșit de iubirea voastră”
Curtea de Apel București a obținut, în prima fază, un verdict favorabil Înaltei Curți de Casație și Justiție, în luna mai, și a impus Guvernului să achite restanțele salariale ale judecătorilor în 10 zile.
Instanța judecătorească a decis că, în cazul în care executivul nu respectă termenul stabilit, acesta va fi supus unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, plus penalități de 1% pe zi din suma de plată.
În anul precedent, statul a fost nevoit să acorde magistraturii 2 miliarde de euro pentru restanțe salariale, ca urmare a valului de acțiuni judiciare din ultimii ani, a declarat premierul Bolojan. În total, au existat peste 20.000 de proceduri, iar jumătate din suma respectivă a fost deja plătită în faze.
Statul este obligat acum să achite magistraturii o sumă de aproape 1 miliard de euro, conform informațiilor extrase din dosarul finalizat de Curtea de Apel București.
În ce mod Guvernul și-a susținut apărarea
Guvernul și Ministerul Finanțelor au depus un recurs împotriva hotărârii Curții de Apel București din 5 mai, iar această cauză va fi analizată de Curtea supremă în primele zile ale lunii iulie de către un completul format din judecătorii Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu, care fac parte din Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
În cadrul procesului, delegatul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a determina dacă un tribunal are puterea de a impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să impună drepturi asupra fondurilor bugetare stabilite prin lege.
Guvernul a adresat și o sesizare Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, cerând ca, până la hotărârea CJUE, procedura să fie întreruptă.
În ce mod a fost inițiat procesul
Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul la sfârșitul lunii martie după ce coaliția de guvernare a amânat plata restanțelor salariale pentru magistrați, aferente anului în curs. Sumele alocate inițial magistraților au fost redirecționate pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile propus de PSD la dezbaterile pe bugetul de stat.
Conducerea instanței supreme a reproșat Guvernului
„refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”
În regim de urgenta, instanța de la Curtea de Apel București a examinat dosarul, iar hotărârea a fost emisă la prima audiență, programată pentru 5 mai. Judecătorii au acceptat cererea depusă de ICCJ exact așa cum a fost formulată, impunând sancțiuni severe asupra Guvernului.
Instanța a impus autorităților guvernamentale să întreprindă toate măsurile financiare indispensabile și să asigure ICCJ fondurile necesare pentru a satisface drepturile salariale în așteptare ale magistratilor și ale altor categorii de profesioniști din justiție.
Mai mult, s-a stabilit pentru Guvern un interval de 10 zile, începând odată cu confirmarea finală a deciziei, pentru a achita datoriile salariale ale judecătorilor. Dacă nu se respectă termenul, Guvernul României și Ministerul Finanțelor vor suporta o taxă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, în plus față de penalități de 1% pe zi din suma datorată.
Conform declarației premierului Ilie Bolojan, penalitățile ar ajunge la 9 milioane de euro pe zi.
ICCJ-Guvern a ajuns la masa de discuții a CCR
În paralel cu procedura din Curtea supremă, în primele zile ale lunii iulie, prim‑ministerul a adus la atenția CCR un posibil litigiu de caracter constituțional între Guvern și ICCJ.
Bolojan a evidențiat faptul că instanța nu deține competența și nici autoritatea de a decide modul de alocare a fondurilor publice, susținând că acest lucru perturbează echilibrul bugetar și constituie un
„act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”
.
În răspuns, conducerea ICCJ a reacționat prompt, acuzând Ilie Bolojan că, prin declarațiile emise,
„afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”
.
În data de 16 iulie, CCR a analizat acțiunea inițiată de premier, însă hotărârea a fost reprogramată la 23 septembrie.
COMENTARII / 0