Camera Deputaţilor a aprobat, miercuri, ca organ decizional, propunerea de amendare și completare a art. 374 din Codul penal. Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor și Senatului pentru combaterea traficului de persoane a subliniat că acest vot marchează încheierea traseului parlamentar al reformei, întărind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale online, modernizând instrumentele de luptă împotriva fenomenului și asigurând o aplicare mai coerentă și proporțională a legii.
„Demersul reprezintă un pas esenţial în consolidarea cadrului legal naţional pentru prevenirea şi combaterea exploatării sexuale online a copiilor, fiind aliniat atât la standardele internaţionale, cât şi la evoluţia accelerată a mediului digital. Noua lege pleacă de la un principiu esenţial: trebuie sancţionaţi cei care exploatează, produc, distribuie şi consumă materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor, nu copiii care ajung victime ale acestor fenomene. În acelaşi timp, legea distinge mai clar între exploatarea sexuală şi situaţiile private, consensuale şi neexploatatoare dintre adolescenţi apropiaţi ca vârstă, oferind autorităţilor un instrument mai modern, mai clar şi mai eficient”, arată comisia într-un comunicat.
Conform parlamentarilor, pe măsură ce mediul online evoluează într-un ritm extrem de rapid, generând și noi modalități de exploatare a copiilor, această modificare legislativă introduce clarificări importante în legislaţia penală, poziționând copilul în mod explicit în centrul protecției.
Citește șiViolențe în Tirana: geamurile Ministerului Educației, sparte. Studenții cer demisia premierului Edi Rama. 12 persoane au fost arestate
„Noua formă a art. 374 din Codul penal subliniază că aceste fapte nu privesc simple materiale digitale, ci forme reale de abuz sexual asupra minorilor, reflectate şi perpetuate prin producerea, stocarea sau distribuirea de materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor”, se menţionează în comunicat.
Conform propunerii, termenul „pornografie infantilă” este înlocuit cu „materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor”, pentru a evidenția corect caracterul infracțiunilor și pentru a poziționa copilul în epicentrul protecției penale.
În plus, se întărește modul în care aceste fapte sunt pedepsite, prin diferențierea sancțiunilor în funcție de gravitatea conduitei:
Crearea de materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor este pedepsită cu închisoare între 5 și 12 ani.
Distribuirea sau expunerea acestor materiale se sancționează cu închisoare de la 3 la 10 ani.
Procurarea, deținerea, păstrarea, distribuirea sau oferirea la dispoziție a materialelor este sancționată cu pedepse între 2 și 7 ani.
În cadrul proiectului, faptele de grooming sunt declarate explicit infracțiuni, iar mecanismele de răspundere penală pentru aceste comportamente sunt întărite.
Legea prevede mențiuni clare privind conținutul creat sau modificat cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. În plus, se consolidează procedurile de confiscare, obligațiile de raportare și se aplică sancțiuni pentru consumul acestor materiale, inclusiv prin majorarea pedepselor pentru accesarea și participarea la evenimente ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor.
Prin urmare, sancţiunile se măresc pentru accesul la materiale pornografice sexuale cu copii, trecând de la 1-3 ani la 1-5 ani de închisoare, și pentru implicarea în spectacole ce prezintă abuzuri sexuale asupra minorilor, ridicându‑se de la 1-5 ani la 2-7 ani.
Comisia arată că un element central al noii reglementări îl reprezintă echilibrul dintre protejarea copiilor şi evitarea incriminării nejustificate a situaţiilor private, consensuale şi neexploatatoare dintre adolescenţi apropiaţi ca vârstă, astfel încât legea să rămână fermă împotriva exploatării şi proporţională în aplicare.
„Această lege transmite un mesaj simplu şi ferm: condamnăm infractorii, nu copiii. Statul trebuie să intervină împotriva celor care exploatează sexual minori, produc, distribuie sau consumă materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra acestora, nu să transforme în infractori copii aflaţi în situaţii private şi neexploatatoare. Prin votul de astăzi, Parlamentul a adoptat o lege mai clară, mai coerentă şi mai bine adaptată realităţilor tehnologice ale prezentului. Protejăm mai bine copiii, oferim instrumente mai eficiente autorităţilor şi aliniem legislaţia României la standardele europene moderne. Le mulţumesc colegilor deputaţi şi senatorilor care au susţinut această iniţiativă, precum şi tuturor instituţiilor şi experţilor care au contribuit la elaborarea ei.” a declarat Diana Tuşa, preşedinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane.
În procesul de elaborare, consultările extinse cu profesionişti din sistemul de justiţie, din domeniul aplicării legii şi al protecţiei victimelor au evidenţiat nevoia unor distincţii clare între formele de abuz şi interacţiunile fireşti dintre adolescenţi, precum şi necesitatea unei protecţii sporite în faţa fenomenului de grooming şi a creşterii consumului de materiale care implică abuzuri sexuale asupra minorilor. Totodată, reforma contribuie la reducerea ambiguităţilor legislative şi la creşterea eficienţei urmăririi penale, într-un context marcat de un volum ridicat de cazuri şi de o complexitate tot mai mare.
Proiectul de lege va fi înaintat Președintelui României pentru promulgare.
În urma promulgării și a publicării în Monitorul Oficial, noile dispoziții vor intra în vigoare și vor susține consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării și abuzurilor sexuale, facilitata de tehnologie.
COMENTARII / 0