Adrian Câciu a răspuns la o întrebare adresată de Mediafax în cadrul unui interviu, privind o măsură economică care ar fi nepopulară, dar pe care o consideră adecvată. Una dintre inițiativele sale inițiale s-a concentrat pe sectorul jocurilor de noroc.
„Pentru că tot se vorbește de jocurile de noroc sau pariuri, aș pune o taxă pe tranzacțiile la jocurile de noroc, pariurile și jocurile online”
Citește șiMarian Neacșu, o nouă dimensiune a plagiatului. Vicepremierul PSD a copiat rezumatul tezei de doctorat și CV-ul unei colege de la Universitatea Valahia. Reacția acesteia: „Nici nu știu cum să abordez problema”
fostul ministru al Finanțelor a făcut această declarație.
Potrivit lui Câciu, atenția colectivă se îndreaptă excesiv către cazinourile fizice, în timp ce o porțiune semnificativă a acestui fenomen s-a deplasat pe internet.
„Toată lumea discută despre păcănele, dar nimeni nu discută de faptul că fenomenul se întâmplă deja în online”
a declarat deputatul PSD.
Ce impozit intenționează să introducă Câciu în domeniul pariurilor pe internet?
Conform declarației lui Câciu, taxa propusă ar putea fi dedusă în mod direct din tranzacție și reținută la sursă prin intermediul instituției bancare.
„Așa cum atunci când plătești în online un pariu plătești o comisiune la bancă, aș pune o taxă pe tranzacții de contravaloarea acelui comision bancar, cu stopaj la sursă de către bancă”, a explicat fostul ministru.
În interviu, Câciu nu a precizat o cotă specifică.
În prezent există deja o impozitare distinctă a câștigurilor din jocurile de noroc, însă mecanismul este diferit de cel descris de Câciu. Pentru jocurile de noroc online, impozitul este reținut la fiecare transfer al banilor din contul de pe platforma de joc în contul bancar sau similar al jucătorului. Pentru veniturile de până la 10.000 de lei, cota este de 4%, iar pentru sumele mai mari se aplică bareme progresive care ajung până la 40% pentru partea care depășește 66.750 de lei. Aceste reguli sunt în vigoare din august 2025.
Câciu propune, în prezent, o soluție inovatoare care, conform detaliilor sale, ar impune o taxă pe tranzacția asociată participării la joc, fiind distinctă de impozitul existent pe veniturile sau câștigurile predate de platformele de joc.
Câciu dorește reguli mai stricte în ceea ce privește cheltuielile multinaționale.
a doua propunere se referă la companiile multinaționale și la sumele care se mută în interiorul grupurilor.
„Aș încerca să taxăm, în mod indirect, externalizarea de venituri de la multinaționale”,
Câciu a afirmat.
Fostul ministru a susținut că una dintre opțiunile sale constă în limitarea deductibilității anumitor cheltuieli.
„Să nu le mai permiți deductibilitatea cheltuielilor de administrare, care sunt foarte mari”, a explicat el.
Există deja norme fiscale ce restrâng anumite deduceri. Începând cu 2026, legea stabilește, sub anumite condiții, o plafonare de 1% a deductibilității cheltuielilor legate de drepturile de proprietate intelectuală, serviciile de management și consultanță, dacă acestea sunt realizate în relație cu entități afiliate nerezidente, pentru anumite categorii de contribuabili.
Codul fiscal autorizează eliminarea din impozit a cheltuielilor realizate pentru desfășurarea activității economice, însă prevede și categorii de cheltuieli cu deductibilitate restrânsă sau imposibilă.
În sectorul mare, România dispune și de mecanisme adiționale de taxare. Firmele ce realizează un venit de peste 50 de milioane de euro pot fi supuse impozitului minim pe cifră de afaceri dacă taxa pe profit calculată este mai mică; în anul 2026, formula aplică o cotă de 0,5% pe o bază ajustată.
Câciu reintroduce în dezbatere conceptul de impozitarea progresivă.
Al treilea element sugerat de fostul ministru se referă la impozitarea persoanelor fizice.
„Dacă discutăm despre echitate fiscală sau, dacă vreți, echitate economică, ar trebui ca cei care au venituri mai mari să plătească mai mult decât cei care au venituri mai mici”
, a afirmat Adrian Câciu.
Această strategie ar marca o schimbare semnificativă față de structura fiscală existentă. În prezent, România impune, ca normă de bază, o taxă de 10% pe venitul persoanelor fizice, acoperind și salariile, în timp ce exista regimuri și rate distincte pentru anumite categorii de venit.
Câciu nu a menționat în mod explicit termenul „impozit progresiv”, însă a făcut referire directă la acest model.
deputatul PSD a declarat:
„N-aș vrea să traduc asta, ca să nu emoționez adversarii mei politici, dar le aduc aminte că Brătianu, un liberal get-beget, a introdus impozitul progresiv pe venitul global”
Precedentul istoric se referă la legea de unificare a contribuțiilor directe, adoptată în 1923, când Vintilă Brătianu ocupase funcția de ministru al Finanțelor, care prevedea în mod clar un impozit progresiv pe venitul global. Această propunere fusese deja susținută anterior de Nicolae Titulescu în proiectele sale de reformă fiscală.
Câciu nu a precizat, totuși, ce praguri sau cote ar susține într-un eventual cadru progresiv.
COMENTARII / 0