Președinția Consiliului Uniunii Europene a aprobat cererea României de a integra susținerea continuă a ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) pentru fermieri în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), iar Ministerul Agriculturii a anunțat marți că aceste sprijinuri ar putea fi menținute și după anul 2027. În același timp, România a solicitat ca plafonarea și reducerea treptată a plăților pe suprafață să rămână opționale.
În timpul negocierilor Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurate în perioada 26-27 octombrie în Luxemburg, s-a decis introducerea prevederilor referitoare la ANT în textul compromis al regulamentului. În cadrul acestor discuții a participat ministrul Agriculturii
Continuarea acestor ajutoare reprezintă principala prioritate a României în negocierile privind Politica Agricolă Comună pentru perioada de după 2027. Ministrul a solicitat introducerea explicită a acestui sprijin în regulament și a precizat că menținerea prevederii este o condiție esențială pentru ca România să susțină poziția Consiliului asupra propunerii.
Citește șiGeneralul (r) Bălăceanu: Rusia sabotaj, trebuie rapid Codul Penal
„Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat Florin-Ionuț Barbu, potrivit comunicatului MADR.
Ajutoarele naționale tranzitorii sunt sprijin financiar provenit din bugetul național, acordat fermierilor în conformitate cu prevederile Politicii Agricole Comune. Încorporarea lor în textul compromisului reprezintă un progres în negocierile europene, însă continuarea plăților după 2027 depinde de adoptarea formei finale a regulamentului.
Ce alte măsuri a cerut România pentru fermieri?
În timpul dialogurilor din Luxemburg, ministerul Agriculturii a solicitat o finanțare corespunzătoare a Politicii Agricole Comune pentru intervalul 2028-2034 și menținerea inițiativelor de diminuare a disparităților dintre subvențiile oferite fermierilor din statele membre ale Uniunii Europene.
România a cerut ca plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe unitate de suprafață să fie opțională. Mecanismele respective urmăresc să restrângă sau să scadă treptat sprijinul acordat fermierilor, în funcție de cuantumul plăților primite, iar autoritățile române doresc ca implementarea lor să rămână neobligatorie.
Alte inițiative au urmărit finanțarea infrastructurii de irigații, prin plasarea acesteia în categoria de investiții neproductive, pentru ca atât agricultorii, cât și entitățile sau grupurile acestora să primească sprijin.
Ministerul Agriculturii a solicitat, în același timp, reducerea complexității mijloacelor de control al riscurilor din domeniul agricol, astfel încât pierderile cauzate de evenimentele ce perturbă producția să fie analizate individual, la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale.
Florin Barbu a continuat dialogul cu delegații Comisiei Europene pentru a restabili exporturile românești de ovine către state aflate în afara Uniunii Europene. Conform MADR, negocierile vizează găsirea unor modalități de eliminare a restricțiilor, asigurând în același timp respectarea standardelor de siguranță sanitar-veterinară, astfel încât producătorii de animale de fermă din România să poată readuce produsele pe piețele internaționale.
COMENTARII / 0