Multe aspecte legate de Rusia sunt greu de prevăzut. Însă rezultatul alegerilor legislative nu a fost unul dintre ele. Într-un sistem politic controlat strict de Kremlin, era mai mult ca sigur că partidul de la putere – Rusia Unită – va rămâne cel mai mare partid din parlament, cu o marjă considerabilă. Nu au existat răsturnări de situaţie. Nicio surpriză. Niciun alt partid nu s-a apropiat de acest rezultat, scrie Steve Rosenberg de la BBC, potrivit News.ro.
Rezultatele inițiale indică faptul că partidul „Rusia Unită”, susținut de președintele Vladimir Putin, este în curs de a-și menține majoritatea constituțională în Duma de Stat, cu un număr de mandate chiar mai ridicat decât la alegerile anterioare. Acest lucru se întâmplă după
Partidele, deși se află cu mult în urmă, au reușit să treacă pragul de 5% și să intre în noua Dumă; aceleași grupuri au fost și în parlamentul precedent, unde o Dumă a susținut integral Kremlinul și așa-numita operaţiune militară specială.
Partidul care nu a reușit să obțină locuri în parlament a fost Iabloko.
Iabloko a fost singurul partid anti-război care a obținut permisiunea de a concura la alegeri, însă această oportunitate a fost de scurtă durată. Doar 12 zile după înregistrarea sa electorală, Curtea Supremă a exclus partidul de pe lista de vot, semnalând temerile Kremlinului că mesajul său pro-pace ar fi câștigat o popularitate excesivă în rândul electoratului.
Partidul nu este surprins că noua Dumă pare să fie la fel de pro-Kremlin ca şi cea precedentă. „Ce alt rezultat ar putea exista dacă pe buletinul de vot erau zece partide şi toate susţin politicile lui Putin?”, spune Nikolai Rîbakov, preşedintele partidului Iabloko. „Nu cred că Duma se va schimba. Vor vota 100% în favoarea politicilor lui Putin, exact aşa cum au făcut-o şi până acum”, spune politicianul.
Iabloko a fost scos din lista oficială a partidelor, însă în jur de o sută dintre candidații săi au continuat să participe la cursa electorală în circuite individuale. După primele rezultate, niciunul dintre aceștia nu a obținut un mandat în Dumă. Partidul susține că a fost supus unei presiuni neîntrerupte.
„Unii dintre candidaţii noştri, care ar fi trebuit să candideze, se află în închisoare, multora li s-a interzis să candideze, iar unii dintre observatorii noştri electorali nu au fost înregistraţi şi nu au putut supraveghea votul”,
spune Nikolai.
Înaintea ultimei zile a acestor alegeri de trei zile, Ucraina a lansat un atac cu drone la scară largă asupra zonei Moscovei. Trei persoane au fost ucise în regiunea Moscovei, în timp ce în capitală a fost lovită rafinăria de petrol a oraşului.
La o secție de vot localizată lângă o rafinărie, jurnalistul BBC a dialogat cu alegătorii despre incident. Nu a existat nicio surpriză. Mai degrabă, o resemnare tăcută. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în cincilea an, a făcut ca Moscova să devină adesea o linie de front.
„Oamenii din Donbas, precum şi din Briańsk şi Belgorod, lângă graniţa cu Ucraina, aud astfel de lucruri în fiecare zi”,
spune un alegător pe nume Viktor.
„Şi îşi văd pur şi simplu de viaţă”,
adaugă el.
Rezultatul acestor alegeri a fost de așteptat. Ce urmează să se întâmple ulterior rămâne mai puțin evident.
Kremlinul ar putea valorifica acest rezultat pentru a argumenta că majoritatea rușilor s-au alăturat susținătorilor președintelui, justificând astfel viitoarele politici și decizii legate de evoluția războiului. Întrebarea centrală rămâne: ce decizii vor urma?
Preşedintele Putin a exclus recent un nou val de mobilizare. „În prezent, nu există niciun scenariu care să o impună”, a declarat el.
Deci, nu astăzi. Dar mâine? În ciuda negărilor oficiale, în societatea rusă persistă o profundă îngrijorare cu privire la posibilitatea unui nou val de mobilizare, relatează Steve Rosenberg. Cel puţin, este probabil ca Kremlinul să trateze rezultatul alegerilor ca pe un „mandat al poporului” pentru continuarea războiului, conchide el.
COMENTARII / 0