Alegerile anticipate, haos fără reglementări clare

Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a lansat o avertizare în cadrul Interviurilor Digi24.ro, și anume că România nu dispune de cadrul legislativ necesar pentru a organiza alegeri parlamentare anticipate. În urma noii crize politice, s-a reînceput discuția despre mecanismul de dizolvare a Parlamentului și despre organizarea unui nou tur de alegeri legislative, însă Constituția României prevede această procedură fără a exista însă o lege clară care să detalieze organizarea efectivă a acestor alegeri.

Discuții recente despre organizarea unor alegeri anticipate au avut loc în rândul reprezentanților mai multor formațiuni politice, ca o posibilă soluție la criza politică generată de destabilizarea coaliției de guvernare.
Fără însă o procedură clară, șeful AEP avertizează că nu a fost stabilit, printr-un act normativ, un calendar clar pentru derularea procesului electoral, incluzând perioada de campanie electorală, înscrierea candidaților și organizarea votului în sine.

În prezent, nu există o reglementare clară care să poată fi aplicată într-un proces electoral rezultat dintr-o criză politică gravă. În situația în care Parlamentul ar fi dizolvat și în lipsa unui cadru legal, responsabilitatea noastră, cea a Autorității Electorale Permanente, este să prezentăm o soluție, deoarece un eveniment electoral imprevizibil la nivel național poate surveni în orice moment. Suntem pregătiți pentru situații neprevăzute și avem toate măsurile luate; la fel, ar trebui să fim pregătiți și pentru alegeri.

Citește șiParlamentul European pregătește un nou mecanism de protecție civilă. Ce măsuri sunt propuse pentru pacienți și persoanele vulnerabile

„Ne pregătim de cutremur, ne facem bagajul să-l avem pregătit, de ce să nu ne pregătim și pentru alegeri?”

, a afirmat Adrian Țuțuianu.

Țara se află în pragul unor alegeri anticipate care ar putea avea loc în cursul anului 2020. Se discută posibilitatea organizării unor noi scrutine.

2020 a fost anul în care România a ajuns cel mai aproape de a organiza alegeri parlamentare anticipate, sub guvernarea lui Ludovic Orban și președinția lui Klaus Iohannis.
O încercare de a declanșa procedura constituțională pentru dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate a avut loc după ce Guvernul lui Orban a fost înlăturat printr-o moțiune de cenzură în februarie 2020.
Însă, planul de a dizolva Parlamentul a fost abandonat odată cu apariția pandemiei de COVID-19.

În 2020, o ordonanță de urgență a fost adoptată de guvernul vremii, însă aceasta a fost considerată neconstituțională, incluzând reglementări privind alegerile anticipate.
Este necesar un cadru juridic clar pentru astfel de situații, după cum afirmă Adrian Țuțuianu, care subliniază importanța unui capitol special în viitorul Cod Electoral, destinat exclusiv alegerilor anticipate.

„Un alt lucru care trebuie spus foarte clar este că avem nevoie de un capitol distinct într-un viitor Cod Electoral dedicat alegerilor anticipate, pentru că Constituția ne obligă să rezolvăm criza în termen de trei luni. Asta înseamnă că trebuie să umblăm la termene, la modul de constituire a birourilor electorale, la organizarea circumscripțiilor, la durata campaniei electorale și la întreaga arhitectură electorală”

Această declarație subliniază necesitatea unor reglementări clare și urgente pentru gestionarea alegerilor anticipate în conformitate cu prevederile Constituției.

Potrivit AEP, surpriza ar putea reprezenta o problemă majoră pentru instituții. Impactul unor alegeri anticipate fără reglementări clare ar putea fi resimțit puternic.

NU, se cere doar paragraf:

AEP a declarat că instituțiile ar putea fi luate prin surprindere în cazul unor alegeri anticipate fără reglementări clare.

În cazul în care Parlamentul ar fi dizolvat în acest moment, AEP admite că mecanismele statului ar fi puternic zdruncinate.
O astfel de situație i-ar prinde pe nesimțite pe cei care conduc instituțiile statului, potrivit șefului AEP.

Dacă dizolvarea Parlamentului ar avea loc mâine, ar fi imperativ ca Autoritatea Electorală Permanentă să prezinte rapid cadrul normativ necesar, în scopul respectării termenului prevăzut de Constituție și a parcurgerii tuturor etapelor procedurale. În realitate, acest lucru ar fi extrem de dificil de realizat, deoarece s-ar recurge probabil la o nouă ordonanță de urgență emisă de Guvern, care însă ar putea fi considerată neconstituțională.

„Dacă mâine s-ar întâmpla să se dizolve Parlamentul, AEP ar trebui să scoată pe masă o reglementare în câteva zile, astfel încât să ne putem încadra în termenul constituțional și să fie parcursă întreaga procedură legală. Ar fi aproape imposibil, pentru că am ajunge din nou la o ordonanță de urgență a Guvernului, care ar putea fi considerată neconstituțională”

, a declarat președintele Autorității Electorale Permanente.

În ceea ce privește dizolvarea Parlamentului, Constituția prevede anumite reguli. Procesul este reglementat de lege, însă existența unor reglementări clare pare a fi o problemă.

Procesul de dizolvare a Parlamentului și de organizare a alegerilor anticipate este reglementat de două articole din Constituția României, dar cadrul legislativ necesar este incomplet, fiind nevoie de acte normative suplimentare care să detalieze procedura electorală.

Articolul 89 din Constituție stipulează următoarele:

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.”

De asemenea, contextul prezintă anumite implicații.

Anumită perioadă este prevăzută pentru dizolvarea Parlamentului;
această acțiune poate fi efectuată o singură dată pe an.
Există însă și excepții, precum ultimele șase luni ale mandatului prezidențial, perioadă în care dizolvarea nu este posibilă.
De asemenea, Parlamentul nu poate fi dizolvat nici în situații excepționale, cum ar fi:

• în timpul stării de urgență,
• asediu,
• mobilizare sau război.
• Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an;
• acesta nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial;

Articolul 63 din Constituție stipulează că procesul de alegere a reprezentanților pentru Camera Deputaților și Senat trebuie să aibă loc într-un interval de timp nu mai mare de 3 luni de la momentul expirării mandatului actual sau de la dizolvarea Parlamentului.

„Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.”

Țara noastră nu a cunoscut până în prezent desfășurarea unor alegeri anticipate de la 1989 încoace.

În perioada de după decembrie, România nu a cunoscut niciodată situația în care Parlamentul să fie dizolvat. Această procedură, prevăzută în Constituție, implică o criză politică de lungă durată și greu de administrat. În situațiile în care această posibilitate a fost luată în considerare, numeroși reprezentanți parlamentari au optat pentru a evita alegerile anticipate, din teama de a-și pierde înainte de termen mandatele.