Mette Frederiksen se află în fața unei posibile victorii care i-ar putea aduce un al treilea mandat în fruntea guvernului danez, marți, 15 martie, când danezii merg la vot, la ora 7:00.
Această posibilitate este atribuită, în parte, poziției sale ferme în fața președintelui american Donald Trump, referitor la chestiunea Groenlandei.
Îngrijorările legate de creșterea costului vieții au însă un impact asupra imaginii sale de lider al stângii.
Rezultatele sondajelor indică faptul că partidul social-democrat se pregătește să obțină cel mai slab scor din perioada anterioară celui de-al Doilea Război Mondial. Numeroși cetățeni danezi îi reproșează Frederiksen că nu a luat măsuri suficiente pentru a păstra intact modelul nordic de bunăstare. În același timp, o parte a populației consideră că oboseala politică acumulată după aproape șapte ani de guvernare este un factor important.
Frederiksen, care are 48 de ani, a decis să organizeze alegerile în avans, cu câteva luni înainte de data inițial stabilită pentru luna octombrie. Această decizie a fost văzută de analiști ca o oportunitate de a capitaliza pe o creștere a popularității sale, generată de tonul mai puternic folosit de Trump în legătură cu statutul Groenlandei începând cu luna ianuarie. Atunci, el a refuzat în mod explicit să excludă posibilitatea utilizării forței militare.
Citește șiCâți bani la pensie după 15 ani? De ce doi români pot avea diferite
Deși chestiunea Groenlandei a cunoscut o evoluție, aceasta a înregistrat ulterior o scădere a tensiunilor pe arena diplomatică, fiind eclipsată de problemele interne precum o inițiativă legislativă referitoare la impozitul pe avere și discuțiile pe tema imigrației.
În ciuda acestui fapt, strategia electorală a lui Frederiksen se sprijină pe argumentul că experiența sa de leadership a maturat-o pentru a conduce eficient cele 6 milioane de locuitori ai țării în gestionarea unei relații complicate cu Washingtonul și pentru a sincroniza răspunsul european la conflictul dintre Rusia și Ucraina.
Abordarea sa se axează pe consolidarea capacităților de gestionare a crizelor.
Nu există declarații directe care să poată fi reproduse aici.
Nu, am nevoie de un paragraf care sa aiba acelasi continut dar cu cuvinte diferite.
Campania electorală a lui Frederiksen se concentrează pe ideea că 6 milioane de locuitori ai țării vor beneficia de experiența sa în navigarea relațiilor complexe cu Washingtonul și coordonarea răspunsului european la acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei.
Într-o declarație recentă, aceasta a menționat:
„Știu că uneori mă exprim puțin cam direct”
.
În contextul actual, ea a adăugat că
„Dar, având în vedere vremurile în care trăim, este poate foarte bine că există unele lucruri care nu pot fi interpretate greșit: că Rusiei nu trebuie să i se permită să câștige sau că Groenlanda nu este de vânzare”
.
Se anunță o perioadă dificilă
Din 2019, Frederiksen conduce țara nordică, fiind primul lider care a reușit să traverseze granița dintre stânga și dreapta în Danemarca de mai bine de patru decenii, însă se estimează că coaliția sa va pierde sprijinul majorității în parlament.
Concentrarea acestor alegeri asupra figurii lui Mette Frederiksen a fost remarcată de analistul politic Hans Engell, care a subliniat că percepțiile despre aceasta sunt divizate: pe de o parte, unii alegători o consideră persoana adecvată pentru a traversa perioade de criză, în timp ce, pe de altă parte, alții o văd ca având o abordare excesiv de autoritară.
„În mare măsură, aceste alegeri se concentrează asupra lui Mette Frederiksen”
, a declarat Hans Engell, adăugând că această dihotomie în percepția publică este o realitate curentă.
Social-Democrații, partidul condus de premierul în funcție, au cunoscut o revenire notabilă în sondaje după criza din Groenlanda, care a izbucnit anterior.
În urma reformelor stricte în domeniul azilului, care au avut un impact asupra unei părți din electoratul de stânga, partidul a înregistrat un recul semnificativ.
Însă, potrivit datelor recente, procentajul de susținere a crescut de la 17%, valoare minimă atinsă în luna decembrie, la aproximativ 21%.
În ciuda acestui fapt, se estimează că grupul politic de stânga nu va reuși să obțină cele 90 de locuri necesare pentru a deține majoritatea în cadrul Folketingul danez, alcătuit din 179 de locuri, potrivit prognozelor care prevăd aproximativ 85 de locuri.
În ciuda faptului că partenerii de stânga probabil că vor menține actuala lor poziție, iar gruparea de dreapta este fragmentată, aceasta din urmă are șanse mari să formeze viitorul guvern, deoarece partidele își redefinesc pozițiile pe coordonatele tradiționale de stânga și dreapta.
O direcție spre stânga este vizată prin propunerea Frederiksen de reinstituire a impozitului pe avere, fondurile colectate urmând să fie alocate pentru finanțarea educației și a serviciilor sociale.
Accentul este pus pe această măsură ca fiind una dintre chestiunile esențiale ale campaniei electorale.
Nu există nicio declarație directă care să poată fi reprodusă aici.
În esență, această abordare reprezintă o încercare de a schimba echilibrul politic prin redistribuirea avuției.
Această inițiativă va permite realizarea unor investiții semnificative în domenii cheie precum educația și asistența socială.
În cadrul sistemului parlamentar din Danemarca, guvernul nu necesită o majoritate pentru a funcționa, ci doar să nu aibă o majoritate care să se opună acestuia în Parlament.
Troels Lund Poulsen, liderul formațiunii politice de centru-dreapta, este, în prezent, la conducerea blocului, fiind reprezentantul Partidului Liberal și ocupând și funcția de ministru al apărării.
Rezultatul scrutinului electoral poate fi însă puternic influențat de către Lars Lokke Rasmussen, fost prim-ministru și actual lider al Partidului Moderat de centru, care deține și portofoliul de ministru de externe, poziție strategică ce-i permite să joace un rol crucial în configurarea viitorului guvern, fiind, practic, într-o poziție de
„făuritor de regi”
.
Configurarea politică a lui Rasmussen, în cazul în care decide să se alieze fie cu blocul condus de Frederiksen, fie cu o coaliție de dreapta, va avea un impact semnificativ asupra viitorului guvern, determinând care dintre acestea va reuși să o formeze.
12 formațiuni politice sunt prezente pe lista electorală. Locurile dedicate reprezentanților din Groenlanda și Insulele Feroe, numărând 4 în total, ar putea avea o influență semnificativă.
Pe această insulă arctică imensă, rezultatele votului sunt scrutate cu interes Nuuk, în căutarea unor posibile semne ale destrămării coaliției de guvernare, un scenariu care ar putea crea îngrijorare, având în vedere negocierile actuale dintre Danemarca și oficialii americani și groenlandezi privind viitoarea politică.
Procesul electoral este urmărit cu atenție de observatori, care analizează implicațiile potențiale ale votului.
Procesul de votare a demarat la ora 8:00 local (07:00 GMT), iar secțiile de votare își vor încheia activitatea la ora 20:00. Ulterior, sondajele la ieșirea de la urne vor fi făcute publice la scurt timp după închiderea secțiilor de votare.
COMENTARII / 0