Chiar dacă toate criteriile au fost îndeplinite, decizia privind organizarea alegerilor anticipate poate fi stabilită de Nicușor Dan după ce a consultat liderii Camerei Deputaților și Senatului, precum și liderii grupurilor parlamentare.
„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele Rom
Citește șiSimonis: Timișoara a plătit datorii în loc să dubleze banii Colterm
Totuși, Nicușor Dan nu se află în obligație explicită, conform Constituției, de a decide dizolvarea Parlamentului și de a organiza alegerile anticipate.
Guvernul sugerat de Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină voturile necesare pentru învestire, ceea ce semnalează că România se află într-o nouă fază a crizei politice.
În această ocazie, diferit de încercările anterioare de constituire a unui executiv, președintele dispune de posibilitatea de a dizolva Parlamentului și de a iniția procedurile pentru alegeri anticipate.
Două administrații au fost respinse în mai mult de 60 de zile
În actuala criză, ambele praguri prevăzute la Articolul 89 din Constituție au fost depășite. Două Guverne, Mureșan și Veștea, nu au primit votul de încredere. De asemenea, au trecut 100 de zile de la respingerea în Parlament a Guvernului Veștea.
Primul proiect de guvern care a ajuns la votul Parlamentului a fost cel al lui Adrian Veștea. Propoziția de guvern a fost respinsă la 22 iunie, cu 189 de voturi „pentru”, insuficiente pentru a fi învestit.
În trecut, Nicușor Dan a numit Eugen Tomac ca prim-ministru în data de 4 iunie. Tomac și-a depus mandatul zece zile mai târziu, înainte de a solicita votul Parlamentului, astfel că această alegere nu constituie una dintre cele două cereri de investitură respinse prin vot
Când a fost respins cabinetul Mureșan, Parlamentul a respins și două alte guverne: una condusă de Adrian Veștea și alta propusă de Siegfried Mureșan.
În același timp, de la momentul în care a ajuns în Parlament prima solicitare de învestitură, s-a întins un interval care depășește cu mult termenul de 60 de zile stabilit de Constituție.
Conform dispozițiilor constituționale, președintele dispune de posibilitatea de a dizolva Legislativul.
„Poate” dizolva Parlamentul, nu „trebuie”
Articolul 89 din Constituția României nu stipulează în mod expres că președintele „dizolvă” sau că „este obligat să dizolve” Parlamentul după îndeplinirea celor două condiții, ci că „poate să dizolve Parlamentul”.
PNL a susținut, înainte de votul pentru Cabinetul Mureșan, o perspectivă distinctă. Vicepreședintele liberal Alexandru Muraru a declarat că partidul ia în calcul depunerea unei sesizări la Curtea Constituțională dacă Nicușor Dan nu inițiază anticipatele, susținând că, conform interpretării constituționaliștilor partidului, odată ce condițiile sunt îndeplinite, dizolvarea Parlamentului ar trebui să urmeze.
Președintele a refuzat posibilitatea alegerilor anticipate.
Constituția, în condiții formale, conferă președintelui o marjă de decizie.
Înainte ca Parlamentul să fie dizolvat, Nicușor Dan trebuie să solicite consultarea președinților Camerei Deputaților și Senatului, precum și a liderilor grupurilor parlamentare.
Președintele Nicușor Dan a afirmat, deja, că
„ alegerile anticipate nu sunt o soluție”
„Alegerile anticipate nu sunt o soluție. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii și a cetățenilor români și a piețelor financiare”, a declarat, Dan, marți, în cadrul unei conferințe de presă.
Prin urmare, faptul că Nicușor Dan, în calitate de președinte al României, deține autoritatea de a dizolva Parlamentul, nu înseamnă că îl va face.
Formarea unei noi majorități negociate
În contrast, declarațiile sale din ultimele zile indică faptul că șeful statului preferă o nouă încercare de a forma o majoritate parlamentară.
Când a fost întrebat anterior despre acest subiect, Nicușor Dan a subliniat că alegerile ar genera o perioadă suplimentară de instabilitate.
„Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să îmi doresc, pentru că asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine”
președintele a spus în data de 23 septembrie.
Dan a solicitat ca partidele să ajungă la un compromis negociat.
În zilele care le-au precedat, Nicușor Dan a declarat că alegerile anticipate nu înseamnă că România ar avea rapid un nou Guvern și a subliniat importanța stabilității politice.
Cel mai probabil, în perioada următoare se așteaptă să se realizeze, la fel ca până acum, noi consultări, în vederea numirii unui premier.
Scenariul predominant: noi consultări și un premier diferit desemnat.
În aceste circumstanțe, situația sugerată de declarațiile oficiale ale președintelui constă în convocarea unei noi sesiuni de consultări cu partidele și în numirea unui alt candidat la funcția de premier, exact ca și în trecut.
Înainte de vot, sursele politice indicau că Nicușor Dan nu are în plan să dizolve Parlamentul în cazul în care guvernul lui Mureșan ar eșua și că va opta pentru o nouă desemnare.
COMENTARII / 0