var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiDoi ucraineni au fost arestaţi pentru spionaj la Viena. Alţi doi, printre care un jurnalist de investigaţie, reţinuţi şi eliberaţi
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
Se atribuie ad.style.top valoarea ‘-1px’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3904897″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/de-ce-a-fost-amanata-legea-salarizarii-in-pnrr-explicatiile-lui-sorin-grindeanu-nu-ducea-bugetul-romaniei-3904897″,”fullCatPath”:”/stiri/economie/finante-economie”}
PSD afirmă că noua lege a salarizării rămâne în fază de discuție,
„Florin Manole, din câte știu, atunci când a plecat, a lăsat un draft mai bun decât ce se discută acum, asta spun partenerii sociali. PSD nu spune că nu e nevoie, PSD nu caută vinovați. Alții încearcă să își justifice existența politică, arătând cu degetul înspre PSD și încercând ca tot ce se desfășoară să spună că e de vină PSD. PSD a fost la toate întâlnirile. PSD inclusiv alaltăieri, puteți să întrebați, am spus că ne dorim o lege a salarizării, că România are nevoie, că este evident că lucrurile trebuie să fie aranjate pe acest domeniu, dar că, din perspectiva noastră, aceste lucruri nu sunt clare în coaliția actuală. Nu sunt închise lucrurile între Ministerul Muncii și Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției și nu sunt închise lucrurile între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor”, a declarat Grindeanu.
El susține că partidul încă nu a primit proiectul și că, în cadrul discuțiilor de la Cotroceni, nu a fost prezentată nici o formă a legii sau nici o simulare a efectelor sale.
„În acest moment, legea nu a ajuns la noi. Să ajungă la PSD, trebuie să treacă de UDMR, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației. Am fost la Cotroceni și nu am avut o lege în față, o formă a legii, un proiect, o simulare. Nu eu, președintele, nimeni. Puteai să faci în trei luni, astea sunt scenarii, nimic, nici măcar o simulare, nu trei, cum a cerut Hunor”, a spus acesta.
Ce motive au condus la întârzierea adoptării legii salarizării din cadrul PNRR?
Grindeanu a explicat că legea salarizării a fost inițial legată de cererea de plată nr. 3, dar a fost mutată ulterior în cererea de plată nr. 6, deoarece bugetul nu putea susține în același timp și noua lege a pensiilor, și noua lege a salarizării.
„În 2023, am avut un Guvern Ciucă care a amânat de pe cererea de plată nr. 3 pe cererea de plată nr. 6, noi am fost de acord. Era imposibil în 2024 să faci și legea pensiilor, și legea salarizării. Nu ducea bugetul României. Prioritatea considerată atunci a fost ca, din cele două, să alegem legea pensiilor și să amânăm legea salarizării pe cererea nr. 6. În 2024 era cererea de plată nr. 3 care trebuia să includă și legea pensiilor, și legea salarizării. Nu puteau fi amândouă în același timp, bugetul României nu suporta și legea salarizării cu un plus, și legea pensiilor. A mutat coaliția, nu doar PSD, legea salarizării în cererea de plată nr. 6”, a spus Grindeanu.
El a menționat că decizia a fost una practică, pentru a preveni posibilitatea ca România să nu atingă scopurile asociate cererii de plată nr. 3.
„Decizia a fost luată în coaliția de atunci și am ales una dintre cele două variante, pentru că, dovadă ce se întâmplă acum, chestiunile legate de legea pensiilor, din perspectiva unei noi legi, sunt mult mai ușor de făcut decât o lege a salarizării. În acea perioadă, cred că lucrurile legate de discuțiile pe care le vedem și acum, cu partenerii sociali, sindicate, ne-ar fi dus în afara cererii de plată 3. În mod pragmatic s-a ales una care putea să se înscrie în cererea de plată 3 și am amânat-o pentru cererea de plată 6 pe cea mai grea. Exista riscul să nu îți atingi obiectivele pe cererea de plată 3. Fiind un risc mai mare, s-a ales această soluție”, a explicat liderul PSD.
Critici s-au îndreptat către conducerea curentă a Ministerului Muncii.
Conform opiniei lui Sorin Grindeanu, gestionarea procesului ar fi fost mai eficientă dacă Florin Manole ar fi continuat activitatea la Ministerul Muncii, iar el a ridicat îngrijorări privind legătura curentă a conducerii ministerului cu partenerii sociali.
„Cred că lucrurile ar fi fost mai bine gestionate dacă ar fi continuat Manole la Ministerul Muncii și un ministru care să aibă o altă atitudine în discuțiile cu partenerii sociali. Mare parte din sindicate refuză dialogul cu domnul Pîslaru. Nu poți să ai un proiect de lege atât timp cât aceste dialoguri și aceste capacități de a sta la masă nu le ai”, a mai spus acesta.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0