Criticile lansate brusc de președintele Argentinei, Javier Milei, la adresa Marii Britanii, pe care a descris-o ca fiind „în declin”, nu dezvăluie întreaga poveste din spatele disputei legate de insulele Falkland. În realitate, revendicarea acestui teritoriu de către Argentina nu reprezintă decât o parte a unui conflict geopolitic mult mai amplu pentru resursele vitale și rutele maritime tot mai importante din Antarctica și sudul Americii de Sud, se arată într-o analiză The Telegraph.
În trecut, Milei se distingea ca cel mai anglofil lider argentinian din ultimele aproape 100 de ani, fiind un devotat admirator al Margaret Thatcher. Astăzi, această situație nu mai persistă.
„Vântul schimbării”, care a suflat odinioară în Africa, acum a început să sufle în Atlanticul de Sud ca urmare a președintelui american Donald Trump, a declarat Milei.
Citește șiClaudiu Manda: „Am văzut ironiile domnului Bolojan. PSD este dispus să intre la guvernare alături de Luca Niculescu”
Liderul argentinian a anunțat sancțiuni împotriva companiilor petroliere ce își desfășoară activitatea în apele din jurul insulelor Falkland și accelerarea planurilor de construire a unei baze navale integrate în Tierra del Fuego (Țara de Foc), un arhipelag de la capătul de sud al Americii de Sud. „Vom răzbi. Insulele sunt ale noastre.”
După ce a fost criticat în Argentina pentru aparența de indiferență față de insulele Malvine, Milei a lăsat pe mulți fără cuvinte printr-o nouă abordare agresivă. În ciuda faptului că mesajul său s-a adresat Marii Britanii, planurile sale sunt mult mai ambicioase.
Argentina are șansa de a-și restabili poziția de mare putere regională, exploatând rivalitatea în creștere dintre SUA, China și Rusia în emisfera sudică a planetei.
Acest cadru de analiză facilitează înțelegerea planurilor lui Milei referitoare la marea bază navală din Ushuaia. El a descris inițiativa ca fiind o fază esențială în consolidarea suveranității Argentinei asupra insulelor Falkland, însă orientarea țărmului unde se află orașul spre Antarctica, locul unde se desfășoară un nou „Mare Joc”, nu reprezintă faptul de a fi o simplă coincidență.
Facilitatea navală amplasată în cel mai de jos punct urban al globului, capitala Țării de Foc.
În primele decenii ale colonizării spaniole a Americii de Sud, Argentina nu a avut o șansă atât de favorabilă pentru a valorifica poziția sa geografică. În secolul XXI, regiuni îndepărtate și mai dificil de accesat nu mai sunt complet ignorate de lume.
Efectele schimbărilor climatice, fragilitatea strâmtorilor și cantitatea vastă de resurse naturale din cele mai izolate zone ale globului ar putea transforma poziția, odinioară marginală, a Argentina într-un avantaj major.
Dintre toate localitățile, puține se află în poziție atât de avantajoasă pentru a valorifica acest potențial ca Ushuaia, capitala Țării de Foc și cel mai sudic oraș din lume.
Milei dorește să convertească micuțul avanpost militar din orașul cu 82.000 de locuitori într-o vastă bază navală complet integrată și un centru logistic pentru viitoarele misiuni în Antarctica.
Ushuaia ar oferi Argentinei posibilitatea de a-și manifesta puterea asupra insulelor Falkland, însă contribuția esențială pe care o ar putea asuma este aceea de poartă strategică către Antarctica.
Ushuaia se află într-o poziție strategică, fiind capabilă să asigure nave de transport care evită Canalul Panama pentru a traversa de la Oceanul Pacific la Atlantic și în sens invers. Portul argentinian nu este foarte probabil să înlocuiască Punta Arenas, portul chilian situat în Strâmtoarea Magellan, dar beneficiază de faptul că se găsește mult mai aproape de Peninsula Antarctică, la o distanță de 1.000 kilometri.
În timp ce puterile mari concurează pentru influență în Antarctica, orașul Ushuaia a captat atenția Chinei și a Statelor Unite. Milei a colaborat cu administrația Trump, care i-a oferit întreaga susținere pentru proiectul de bază navală, toată susținerea fiind acordată.
China s-a apropiat de câștigul competiției pentru avanpostul din Ushuaia.
Miza în Antarctica este considerabilă. Tratatul Antarctic, adoptat în 1959, a stabilit continentul ca o regiune demilitarizată, rezervată pentru cercetări științifice pacifice. Totuși, acest cadru nu a reușit decât să congeleze conflictele dintre statele care pretind teritorii pe acel continent.
Rusia și China au 15 baze de cercetare pe continentul înghețat și au fost acuzate că exploatează anumite reguli pentru a militariza regiunea sub pretextul că folosesc personal și echipament militar în scop științific.
Antarctica conține rezerve considerabile de petrol, gaze naturale, cupru și alte minerale. Ambele state au instalat facilități în regiuni cu importanță strategică și potențial economic.
Dincolo de Antarctica, China dezvoltă proiecte de infrastructură în sudul Americii de Sud, iar flotele sale de pescuit au intensificat prezența în Oceanul Antarctic.
Beijingul se apropia de a domina concursul pentru controlul unui bastion în Ushuaia, până când Milei a preluat puterea.
„Milei se folosește de Ushuaia pentru a obține un rol pentru Argentina ce corespunde cu viziunea sa despre importanța Argentinei în lume”, a spus Dr. Irene Mia, cercetătoare din partea Institutului Internațional pentru Studii Strategice de la Londra.
„El încearcă să redefinească poziția Argentinei într-o regiune tot mai importantă, alegând să se alieze cu SUA împotriva Chinei dintr-o convingere politică”, a mai spus Mia.
Donald Trump nu iartă Marea Britanie, după ce a decis să nu participe la conflictul din Iran.
Însă, în încercarea lui de a transforma Argentina într-un aliat regional indispensabil al Statelor Unite, Milei ar avea mai mult de câștigat dacă nu ar strica relația cu Marea Britanie, care are o prezență militară importantă în Atlanticul de Sud și joacă un rol important în eforturile Occidentului de a contracara China și Rusia.
Într-un interviu difuzat pe GB News, Donald Trump a negat posibilitatea de a susține Marea Britanie într-un eventual conflict teritorial cu Argentina pentru insulele Falkland, subliniind că britanicii nu l-au asistat în războiul împotriva Iranului.
Chiar dacă răspunsul Washingtonului rămâne neclar, nu se așteaptă modificări semnificative în abordarea Statelor Unite privind insulele Falkland. Membrii cercului președintelui argentinian sunt conștienți de această situație.
„Nu există nicio schimbare bruscă a relației noastre cu Regatul Unit.”
un fost funcționar guvernamental de rang înalt din Argentina a afirmat.
„Nimeni din Buenos Aires nu se uită dintr-o dată diferit la Marea Britanie.”
Totuși, există posibilitatea ca un incident maritim de scară mică sau o scurgere de petrol să amplifice conflictul dintre cele două state, afectând în același timp rețeaua de securitate occidentală pe care Milei afirmă că o susține.
COMENTARII / 0