Într-o discuție recentă, Anca Dragu a abordat subiectul restricțiilor legate de comentarii despre scena politică românească, oferind detalii despre ceea ce este în măsură să dezvăluie și ceea ce rămâne nediscutat. Limitările impuse asupra declarațiilor sale au fost astfel elucidate.
Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, este o persoană rezervată, ale cărei declarații sunt limitate de natura funcției sale.
Economia Moldovei este dominată în mare măsură de întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă aproximativ 90% din activitatea economică a țării.
Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei
Discuția s-a axat pe economie, nu pe politică, nu vrem să păcălim pe nimeni.
În cadrul discuției, au fost atinse subiecte precum premierul tehnocrat și legătura dintre Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei.
Se vehiculează ideea unei posibile unificări a Moldovei cu România, iar Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, a discutat despre această colaborare. Multiple programe de interconectare sunt deja în desfășurare între cele două țări, inclusiv între Banca Națională a României (BNR) și Banca Națională a Moldovei (BNM). Întrebată dacă consideră posibilă această unificare, Anca Dragu a subliniat că instituția pe care o conduce are o colaborare foarte bună cu BNR, dar și cu Alte instituții românești.
Eu vreau să vorbesc despre colaborarea pe care noi o avem cu BNR.
Colaborarea BNM se extinde și asupra sectorului asigurărilor, pe care instituția moldovenească a început să-l gestioneze din 2023. Această extindere a necesitat o curbă de învățare rapidă. În acest context, Anca Dragu a menționat că:
Și da, este o colaborare foarte firească, naturală, pe care noi avem la BNM, nu doar cu BNR, cât și cu ASF, pentru că noi gestionăm din 2023 și zona de asigurări. Asta înseamnă că trebuie să învățăm foarte repede din mers despre asigurări. Deci colaborarea noastră cu instituțiile din România este una foarte bună, intensă și de bun augur.
În legătură cu pregătirea economiei Moldovei pentru aderarea la UE, răspunsul meu este da, economia Moldovei este complet pregătită. Acest lucru este confirmat de multiple evaluări.
Da, absolut.
În Republica Moldova, economia informală reprezintă o parte considerabilă a activității economice. În ciuda acestui fapt, evaluările noastre în sectorul financiar-bancar au arătat că legislația, instituțiile și bunele practici sunt la un nivel destul de ridicat.
– Evaluările pe care le-am tot făcut, cel puțin vorbesc de sectorul financiar bancar, arată foarte bine din punct de vedere al legislației, instituțiilor și bunelor practici.
Conform acestor evaluări, sectorul financiar bancar din Republica Moldova este destul de bine dezvoltat și structurat.
În urmă cu un an, a fost demarată o evaluare împreună cu European Banking Authority, organismul european de reglementare a activității bancare, care stabilește standardele în sectorul bancar din Uniunea Europeană. Această evaluare a parcurs deja o primă etapă, care a constat într-o autoanaliză efectuată de către noi, urmată de o evaluare inițială din partea EBA. În prezent, ne aflăm în cea de-a doua fază a acestui proces. Finalizarea evaluării cu EBA este preconizată pentru septembrie anul curent. Rezultatele acestei evaluări vor indica dacă sectorul bancar din țara noastră este aliniați la legislația UE, lucru pe care îl așteptăm cu interes.
În Republica Moldova, orice investitor din cadrul Uniunii Europene poate efectua investiții la fel cum ar proceda într-o altă țară membră a UE.
O atenționare a fost transmisă, Anca Dragu fiind extrem de precaută în declarațiile sale, atunci când a afirmat:
„Vă rog să mă înțelegeți”
În legătură cu scena politică românească, se ridică întrebarea dacă un prim-ministru tehnocrat ar fi o alegere corespunzătoare. Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, a fost întrebată despre acest subiect. Ea a răspuns:
„Nu pot să fac niciun comentariu legat de politica din România”
, ținând cont de poziția sa actuală de guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova.
Decizia de a crește rata de bază la 6,5% în mai 2026, după o perioadă de menținere la 5%, a fost una dificilă, având în vedere că economia internă se afla deja într-o perioadă de contracție. În prezent, economia Moldovei înregistrează o încetinire. Prognoza noastră privind creșterea economică rămâne peste 2%. Deși Banca Națională nu elaborează prognoze oficiale de creștere, avem estimări proprii. Creșterea economică mondială pentru 2026 a fost ajustată în scădere, ca urmare a șocurilor economice înregistrate la începutul anului.
Într-o perioadă dominată de numere și statistici, Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, relatează că viața ei era profund influențată de datele economice, atât în timpul somnului, cât și în cel de veghe. Obsesia pentru cifre îi dădea o perspectivă unică asupra activității sale.
În legătură cu efectele potențiale ale acestei decizii, creșterea economică ar fi putut fi afectată în mod semnificativ. Anumite îngrijorări au existat în ceea ce privește impactul asupra creșterii. – La un anumit moment, cu analize și cifre foarte detaliate în minte, mă trezeam și mă culcam cu gândul la ele, cu două săptămâni înainte de a fi luată decizia. Analizând tendințele din martie, se observa o accelerare a prețurilor**. Noi am pornit anul cu o inflație de aproximativ 5%, care se încadra în ținta noastră.
Perioada ianuarie-februarie a reprezentat un anumit interval. Martie a înregistrat, de asemenea, o situație similară, chiar dacă rata inflației a ajuns la 5,8% în luna martie. Aceasta a însemnat o creștere de la 5,1% în februarie la 5,8% în martie, efectele fiind vizibile imediat în prețuri, în special o creștere puțin peste previziuni a costurilor legumelor și fructelor. Probabil că o iarnă mai dificilă și nevoia de încălzire au fost factorii determinanți, mai ales în cazul serelor care necesită încălzire pe o perioadă mai lungă de timp.
În aprilie, creșterea prețurilor a persistat, ceea ce ne-a determinat să adoptăm această perspectivă proactivă și orientată spre viitor.
Pentru a gestiona eficient traiectoria viitoare și a doua rundă de evoluții, este esențial să oferim o ancoră solidă pentru inflație și să adoptăm o strategie orientată spre viitor Anca Dragu a afirmat că acest demers va avea loc fără întârziere.
Trebuie să avem o perspectivă clară asupra dezvoltărilor viitoare, inclusiv a celei de-a doua runde, și să asigurăm o abordare stabilă din punct de vedere inflaționist, cu accent pe abordarea forward looking.
Luând în considerare complexitatea deciziilor, este evident că nu se tratează despre opțiuni ușoare. 6,7% a ajuns inflația în luna aprilie, înregistrând o creștere considerabilă față de 5,8%, ceea ce înseamnă o majorare de aproape un punct procentual în doar câteva zile de la adoptarea deciziei noastre. Această evoluție a inflației a stat la baza unor analize detaliate care au indicat necesitatea luării acestei decizii.
În 2025, o decizie asemănătoare a fost luată deja. La începutul lunii ianuarie a aceluiași an, indicele ratei de politică monetară se situa la 3,6%, valoare care a fost aproape dublată ulterior, ajungând la 6,5%. Atunci s-a observat că această abordare terapeutică de șoc a avut efecte pozitive, terapia de șoc a funcționat.
Procesul decizional în domeniul politicii monetare la Banca Națională a Moldovei se bazează pe un sistem de guvernanță compus din Comitetul Executiv și Consiliul de Supraveghere.
– Cum se ia decizia de politică monetară la BNM? E ca la BNR?
Sunt cele două componente cheie care lucrează împreună pentru a stabili politica monetară a băncii.
Procesul decizional în domeniul politicii monetare este responsabilitatea Comitetului Executiv, alcătuit din 5 membri executivi. Propunerile pentru politica monetară sunt pregătite de Direcția de Politică Monetară și supuse discuției în cadrul unor reuniuni detaliate, care pot avea loc în mai multe runde.
Am purtat deja conversații pe această temă și cu reprezentanții echipei Fondului Monetar Internațional, deoarece recent am intrat într-un nou cadru de înțelegere, care de altfel nu implică finanțare. Acest acord are scopul de a ne menține politicile ancorate și de a consolida credibilitatea noastră.
În prezent, FMI este implicat în discuții cu noi, iar relația noastră cu această organizație este una de lungă durată. De la preluarea funcției la Banca Națională a Moldovei, am menținut în permanență un dialog deschis cu reprezentanții FMI. Nu au lipsit însă punctele de vedere divergente, însă fiecare parte a avut argumente solide care au stat la baza deciziilor finale luate în urma unui proces de evaluare și analiză amănunțită.
În procesul decizional, creșterea ratei de politică monetară a fost aprobată în unanimitate de către membrii executivi ai băncii, respectiv 5 membri, fără niciun vot împotrivă.
Toți cei 5 membri au fost de acord cu această decizie de majorare, care a fost luată în urma unei evaluări atente.
Nu
a existat niciun dezacord în rândul celor 5 membri executivi cu privire la această decizie.
Astfel, decizia de creștere a ratei de politică monetară a fost luată cu unanimitate de voturi.
În contextul unui deficit structural persistent, care diferă de unul ciclic, se ridică întrebarea: care sunt limitele politicii monetare în absența unor reforme fiscale autentice?
În cadrul acestui acord cu FMI, Ministerul Finanțelor propune o abordare inovatoare, axată pe reformele din sectorul fiscal, inclusiv ajustări ale TVA-ului, impozitului pe venit și impozitului pe profit. Obiectivul principal este alinierea la standardele europene optime și eliminarea regimurilor fiscale multiple, care implică costuri administrative considerabile.
– În acest program cu FMI, Ministerul Finanțelor vine cu o componentă foarte importantă în ceea ce privește reformele din sectorul fiscal și sunt reforme pe zona de TVA, pe impozitul pe venit și impozitul pe profit. Scopul este acela de a alinia la cele mai bune practici europene, dar și de a elimina regimuri din acestea fiscale multiple și cu costuri administrative mari.
Procesul de reformare a sectorului finanțelor publice este în plină desfășurare, fiind caracterizat printr-o analiză riguroasă și o restructurare profundă.
În Republica Moldova, IMM-urile constituie mai mult de nouă zecimi din structura economică.
„În Moldova IMM-urile reprezintă peste 90% din economie”
La 30% a ajuns cota de intermediere financiară, potrivit datelor prezentate de BNM, ceea ce reprezintă o creștere față de 20%. Întrebarea ridicată era cine sunt beneficiarii acestor credite, având în vedere dimensiunile relativ reduse ale economiei. În Republica Moldova,
IMM-urile au o pondere mult mai mare decât în România și decât media europeană
, mai exact peste 90% din economie este reprezentată de IMM-uri.
În ceea ce privește domeniile de activitate, sectorul comerțului se situează pe poziția de lider. Anterior, se înregistra o competiție acerbă pentru supremație între comerț și imobiliare, cele două domenii concurând strâns pentru locul întâi. În prezent însă, se observă o încetinire considerabilă a ritmului de creștere a sectorului imobiliar.
La un nivel considerabil de sus s-a stabilizat valoarea prețurilor. Acest fenomen a creat un anumit echilibru în sectoare precum comerțul, imobiliarele și agricultura, care au înregistrat performanțe bune. În plus, există și inițiative guvernamentale, printre care și programelor guvernamentale. Mai exact, este vorba despre o instituție publică, și anume ODA – Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.
În Republica Moldova, există o instituție echivalentă cu Fondul de Garantare a Creditelor (FNGCIMM) din România, care se axează pe proiecte de sprijinire a creditării pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Țările membre UE au în vedere un plan de dezvoltare similar, cunoscut sub numele de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Este preconizată o abordare similară cu cea a PNRR, și anume o interacțiune sinergică între reforme și investiții. 11% din PIB reprezintă valoarea estimată a planului de creștere economică, care se va desfășura tot pe o perioadă de 3 ani. Printre obiectivele planului se numără și acordarea unui sprijin financiar suplimentar pentru IMM-uri.
În perioada 2024-2025, reducerea cheltuielilor de finanțare a avut un impact prompt asupra majorării solicitărilor și a cererilor de creditare eligibile pentru sectorul financiar bancar.
În opinia Ancăi Dragu, cu cât o economie este mai puțin dezvoltată, cu atât mai mult trebuie să se insiste asupra preciziei informațiilor statistice.
„Cu cât economia este mai la început trebuie să lucrezi la calitatea datelor”
În ceea ce privește utilitatea inteligenței artificiale în prognozele macroeconomice, opiniile sunt divergente. MihAI, un instrument intern nou dezvoltat, a fost creat pentru a facilita activitatea băncii. Acest instrument a reușit să învețe toate reglementările interne și să stabilească o corespondență eficientă cu băncile.
Instrumentul respectiv ne asistă în procesul de reglementare și în comunicarea cu instituțiile bancare pentru a valorifica toate datele disponibile. El reprezintă un colaborator inteligent în cadrul echipei noastre.
În ceea ce privește prognoza de inflație, se utilizează un anumit model pe care se lucrează deja de o perioadă. Evaluarea acestui model urmează să fie realizată începând cu acest an. Îmbunătățiri ale modelului sunt anticipate a fi aduse în următorii doi ani. De menționat că astfel de modele nu sunt foarte dinamice în majoritatea țărilor, necesitând o perioadă de timp pentru a fi testate.
De asemenea, calitatea datelor reprezintă un obstacol major atunci când economia este în fazele sale inițiale. Trebuie să se insiste asupra acestui aspect pentru a-l îmbunătăți.
COMENTARII / 0