var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id este setat la ‘AdSense’;
Se atribuie proprietății className a variabilei ad valoarea 'AdSense'.
Citește șiSUA introduce acuzații noi de tortură împotriva Maduro și soției sale
ad.style.display = ‘block’;
Linia de cod ad.style.position = ‘absolute’; determină poziția elementului ad să fie absolută.
Setarea proprietății top a stilului elementului ad la ‘-1px’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3892915″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/ne-am-obisnuit-cu-aceste-anunturi-zilnice-amenintarile-si-declaratiile-bombastice-ale-lui-donald-trump-nu-mai-fac-lumea-sa-tremure-3892915″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/sua”}
Donald Trump a pătruns în Grădina Trandafirilor în aprilie 2025, având pași hotărâți și ținând un panou ce afișa majorările tarifare. Acest gest a declanșat o reacție de tip alarmă de incendiu la nivel mondial. Piețele au suferit pierderi de trilioane de dolari, iar delegații diplomatici s-au îndreptat cu urgență spre Washington. Peste 75 de guverne s-au mobilizat pentru negocieri, unele renunțând la contramăsuri atent pregătite în speranța de a încheia acorduri, conform raportului The Washington Post.
La șaisprezece luni de la eveniment, avertismentele îngrozitoare continuă să se multiplă — de la transformarea comerțului în armă, la anexarea Canadei, ocuparea Groenlandei, retragerea din NATO, până la distrugerea Iranului —, însă semnalele de avertizare s-au stins. Liderii mondiali sunt mai reticenți să se agite, deoarece au observat că președintele american se confruntă tot mai mult cu instanțe, este respins de Congres și este ținut în șah de Teheran — ultimatumurile sale se evaporă, iar rezultatele sondajelor scad.
Când Trump a anunțat luna trecută o nouă serie de tarife, de data aceasta pe baza acuzațiilor de încălcări ale legislației privind munca copiilor, pentru a ocoli limitele impuse de Curtea Supremă, lumea nu a reacționat cu indignare — ci a ridicat din umeri. Guvernatorul băncii centrale a Franței a prevăzut un impact redus. Marea Britanie a declarat că exportatorii săi nu vor fi afectați în mare măsură. Ministrul economiei din Mexic a minimizat situația, afirmând că este vorba pur și simplu de un tarif care îl înlocuiește pe altul.
Piețele financiare, obișnuite cu aceste avertismente, au reacționat foarte încet.
Se inițiază o comandă către googletag care, prin intermediul metodei cmd.push, declanșează o funcție anonimă ce apelează googletag.display pentru a afișa anunțul identificat cu div-gpt-ad-1534428441003-0.
Pe măsură ce liderul american se apropie de jumătatea celui de-al doilea mandat, spun oficialii și analiștii, una dintre puterile sale caracteristice — aceea de a face declarații bombastice pe rețelele sociale, de a șoca, de a stârni panică și de a transforma acea panică („vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni”) în rezultatele pe care și le dorește — a început să se estompeze. Tribuna influentă a președinției rămâne, dar publicul nu mai tremură în bănci.
„Ne-am obișnuit cu aceste anunțuri zilnice”, a declarat Brando Benifei, un deputat italian în Parlamentul European care prezidează delegația acestuia pentru relațiile cu Statele Unite. „Nu le mai luăm atât de în serios”.
În sfera internă, Trump continuă să preia controlul asupra dezbaterilor naționale și să stabilească direcția agendei politice. Totuși, președintele nu a reușit să convingă Senatul, dominat de republicani, să păstreze dosarele lui Epstein în secret sau să aprobe legea sa emblematică, Save America. În săptămâna aceasta, a fost ob
În sfera internațională, Iran rămâne inflexibil în fața bombelor americane și refuză deschiderea Strâmtoarei Ormuz, în timp ce președintele rus Vladimir Putin continuă operațiunile din Ucraina. În Europa, cererile reînnoite de Trump privind Groenlanda au generat un suspin colectiv, iar partenerii comerciali au trecut peste tarifele recente.
Statelor Unite au o abilitate de a genera haos, iar o lume sătulă de acest fenomen se confruntă zilnic cu grandiloarea. Grandiloarea devine rutină, iar amenințările se dovedesc adesea doar blufuri. Președintele, care se bucură de metodele de șoc și surpriză, în final, cedează frecvent.
Investitorii de pe piața de capital au adoptat sloganul TACO — Trump Always Chickens Out (Trump dă înapoi întotdeauna) — și acesta a început să se răspândească în numeroase capitale mondiale, a precizat Jeremy Shapiro, director al programului SUA la Consiliul European pentru Relații Externe.
„Am fost oarecum surprins de cât de mult au dat roade fanfaronadele sale până acum”, a spus Shapiro, referindu-se la atitudinea arogantă care a zguduit lumea la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump. Aceasta a fost eficientă, a spus el, deoarece s-a bazat pe „puterea impresionantă și capitalul diplomatic profund și acumulat de mult timp al Statelor Unite” — resurse, a adăugat el, pe care Trump „a început în sfârșit să le irosească”.
Shapiro a declarat că oficialii
încep să-și dea seama
Tarifele stabilite anul precedent în contextul „Zilei Eliberării” s-au vidat de conținut în doar câteva zile, datorită excepțiilor și amânărilor. Taxele exorbitante cu care aliații europeni au amenințat în legătură cu Groenlanda au fost eliminate în ianuarie, la Davos, Elveția, în schimbul unui „cadru” vag pe care Danemarca nu l-a acceptat niciodată și care nu a generat nicio schimbare majoră.
China a răspuns la amenințarea cu tarife de 100%, refuzând să cedeze. Apoi a valorificat controlul pe care îl deține asupra mineralelor de pământuri rare și a suspendat achizițiile de soia din SUA pentru a forța Washingtonul să facă concesii — o lecție despre cum o atitudine fermă determină adesea pe cel de-al 47-lea președinte american să cedeze, lecție pe care și alte guverne au învățat-o.
Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a ignorat o taxă vamală de 50%, menită să împiedice urmărirea penală a fostului președinte Jair Bolsonaro, care a fost condamnat pentru acuzații legate de instigarea la o lovitură de stat armată și a primit, totuși, o pedeapsă de 27 de ani.
În niciun alt loc se observă mai clar declinul puterii lui Trump decât în Iran, unde Statele Unite și Israelul au lansat o serie de bombardamente ce au provocat decesul liderului suprem și al unor oficiali de rang înalt, însă regimul islamic a rămas nealterat și a păstrat
Liderul de la Casa Albă a emis o serie de ultimatumuri prin care cerea Teheranului să redeschidă strâmtoarea, amenințând în special că va anihila „civilizația” iraniană în cazul unui refuz. Strâmtoarea a rămas închisă. Iranul nu a cedat, nici măcar în fața unei amenințări existențiale, iar Trump și-a modificat discret obiectivele declarate privind schimbarea regimului și stocul de uraniu îmbogățit al țării.
„Între amenințări, apoi bombardamente, apoi retragere, ceea ce le transmite iranienilor este că este disperat”, a declarat Ronald E. Neumann, diplomat de carieră și fost ambasador al SUA în Afganistan, Bahrain și Algeria în timpul mandatelor președinților Bill Clinton și George W. Bush. „Pentru negociatori experimentați, asta înseamnă că nu trebuie să cobori prețul”. Neumann a exprimat acest lucru și într-un mod mai puțin diplomatic: „Având în vedere modul în care negociază Trump”, a spus el, „nu i-aș da bani nici măcar să se ducă la bazarul de covoare”.
Nici intimidările lui Trump nu au reușit să atragă țările europene în campania sa împotriva Iranului. El a amenințat Spania cu un embargo comercial total după ce aceasta a refuzat să-i acorde sprijin, a exercitat presiuni asupra Marii Britanii, Franței și Germaniei pentru a reinstaura sancțiunile ONU și a lăsat să se înțeleagă că s-ar putea să nu respecte obligațiile Statelor Unite în cadrul NATO. Însă acești aliați au refuzat să se implice mai profund în război — iar unele țări, și anume Spania și Italia, și-au închis bazele militare sau spațiul aerian pentru acesta.
Trump a amenințat să întrerupă legăturile comerciale cu Spania, iar un diplomat al UE a spus că autoritățile păreau mai predispuși să trateze aceste declarații ca pe simple fanfaronade retorice. Mulți dintre ei, bazându-se pe experiență, considerau că izbucnirile sale se vor estompa dacă rămân neadresate. Totuși, diplomatul, care a vorbit în condiții de anonimat pentru a discuta despre relațiile delicate, a recunoscut că imprevizibilitatea lui Trump complică astfel de calcule.
Diplomatul a declarat:
„Poate fi o situație delicată”
în referire la operațiunile militare ale lui Trump împotriva Iranului.
„Nu dă întotdeauna înapoi”
Trump a arătat, în mod evident, că este dispus să acționeze.
În ciuda așteptărilor susținătorilor săi din mișcarea America First, care anticipau o retragere, nu o expansiune, el a mobilizat armata americană în exterior într-un mod mai violent decât orice preș
Pe plan intern, a trimis trupe ale Gărzii Naționale să patruleze în Washington, D.C., iar măsurile sale dure împotriva imigrației au aruncat orașele americane în haos, agenți federali mascați efectuând descinderi în locurile de muncă și în clădirile instanțelor — raiduri care, uneori, au avut consecințe mortale și au stârnit proteste.
Totuși, chiar și disponibilitatea de a apela la forță nu mai generează același nivel de respect ca în trecut. Numărul oficialilor și politicienilor care se opun sau ignoră amenințările lui Trump crește, atât în interiorul țării, cât și în afara ei.
„Europa este vizibil mai puțin predispusă la panică”, a declarat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa al firmei de consultanță Eurasia Group. „Guvernele europene fac din ce în ce mai mult distincția între retorica lui Trump… și politicile care se concretizează în cele din urmă”.
Specialiștii au susținut că această direcție se propagă până în Gulf, unde funcționarii s-au familiarizat deja cu abordarea lui Trump în finalizarea acordurilor.
În luna precedentă, Washington și Riyadh au declarat un acord referitor la programul nuclear civil al Arabiei Saudite, însă Trump a publicat ulterior pe Truth Social că acordul era supus aderării Arabiei Saudite la Acordurile Abraham.
Autoritățile din Arabia Saudită au găsit această declarație neasteptată și incomodă, în contextul în care și-au făcut public acordul cu sunete de trompetă și tobe, prin propriile lor canale de informare, a spus Andrew Leber, expert în Orientul Mijlociu la Carnegie Endowment for International Peace, un think tank de politici publice cu sediul în Washington.
Până în prezent, s-au confruntat suficient cu activitățile lui Trump pentru a conștientiza că astfel de comportamente exasperante și necoordonate s-au transformat în o rutină.
„La acest moment, au avut de-a face destul cu afacerile lui Trump încât să știe că astfel de mișcări exasperante și inconsecvente au devenit o obișnuință”
a spus Leber.
În mare parte din primul an de la întoarcerea lui Trump, capitalele europene au recurs la aceeași tactică de flăcăire și conciliere pe care o considerau eficace pentru a-l menține sub control, așa cum s-a întâmplat în trecut. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat complexul de golf al lui Trump din Scoția pentru a soluționa un conflict comercial în condițiile impuse de acesta. Marea Britanie l-a invitat la o al a doua vizită de stat, un gest fără precedent.
Astăzi, liderii rămân încă predispuși să-l laudă pe Trump în special în intimitate, însă sunt mai reticenți să-i acorde concesiile solicitate, conform unui diplomat european care a participat direct la conversațiile cu administrația.
„În spatele ușilor închise, ei continuă să exagereze, pentru că știu că asta dă roade”, a declarat diplomatul, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre interacțiuni sensibile. „Este vorba despre un președinte care își poate modera semnificativ poziția în decursul unei singure întâlniri. Dar asta nu înseamnă că trebuie să cedezi. Acest lucru este valabil mai mult ca niciodată”.
Groenlanda a marcat un punct de cotitură, a susținut diplomatul, pentru că ameninț
„Cred că oamenii spun: «Ei bine, nu vrem să-l provocăm fără motiv, dar nici nu putem să-l mulțumim cu adevărat»
, a declarat fostul ambasador Neumann.
Specialiștii au susținut că învățarea ignorării amenințărilor lui Trump nu garantează că restul mandatului să fie mai simplu de administrat. O astfel de acțiune ar putea, de fapt, să reducă predictibilitatea situației dacă Republicanii își pierd una dintre majoritățile din Congres la alegerile de la jumătatea mandatului, iar Trump va apela la numeroase măsuri executive unilaterale.
„Ar putea fi extrem de periculos”, a spus Shapiro. „Trump nu este genul de om care să se retragă în liniște. Va reacționa furios la pierderea puterii și va căuta alte modalități de a-și asuma riscuri cu puterea americană”.
Războiul cu Iranul epuizează arsenalul SUA. Armata americană a folosit „practic toate” rachetele de precizie cu rază lungă de acțiune
Tarifele impuse de Trump, contestate în fața instanțelor de 25 de state americane:
„Un pretext” pentru taxe deja anulate
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0