Recent, un mesaj a fost vehiculat prin intermediul HotNews, insistând asupra necesității unui guvern nou înființat în regim de urgență pentru „mediul de afaceri”. Această informație se bazează pe un comunicat recent lansat de către confederația Concordia, organizație patronată de Dan Șucu, un antreprenor cu o mare influență. În cazul în care ar fi considerată o entitate statală, Concordia ar avea un produs intern brut de șase ori mai mare decât cel al Republicii Moldova.
În anul 2024, câștigătorul prestigiosului premiu Nobel în domeniul Economiei, Daron Acemoğlu, afirmă că este momentul să se acorde atenție și realizărilor demne de laudă ale României. El consideră că trebuie „să recunoaștem și ce a reușit România să realizeze”.
Acum trei decenii, punctul de start era unul complicat. 30 de ani au trecut de atunci, perioadă în care s-a reușit progresul, în ciuda numeroaselor temeri potrivit cărora „cele mai multe economii în tranziție nu își vor reveni”, după cum afirmă economistul câștigător al premiului Nobel, care nu își ascunde aprecierea pentru România.
Citește șiParlamentul European pregătește un nou mecanism de protecție civilă. Ce măsuri sunt propuse pentru pacienți și persoanele vulnerabile
nu vor reuși să recupereze decalajele
In ceea ce privește institutoțiile, percepțiile sunt adesea viciate de idei preconcepute. Oricine consideră că Bolojan, Grindeanu, Kelemen, Dan și Buzoianu sunt invariabil nefaste și că mediul de afaceri este întotdeauna benefic se va confrunta cu o realitate mult mai complexă.
Într-un interviu care urmează să fie publicat în curând pe HotNews, cunoscutul economist Daron Acemoğlu afirmă că dezvoltarea unor instituții politice caracterizate prin incluziune – adică acelea care nu sunt controlate de către un grup restrâns de persoane – conduce la apariția unor instituții economice eficiente. Potrivit acestuia, instituțiile politice și civice trebuie să se dezvolte mai întâi, pentru ca ulterior să apară cele economice, aceasta fiind ordinea firească, după cum consideră Acemoğlu.
În domeniul instituțional, sfera politică și cea socială primesc o atenție mai mare decât dezvoltarea economică. Fiindcă o creștere economică durabilă nu poate fi realizată în cadrul unor structuri politice deficiente, care nu sunt în măsură să conducă la libertate și bunăstare pentru cetățeni și națiuni.
Într-o perioadă de incertitudine politică, „Statul Concordia” a emis o solicitare imperativă pentru constituirea rapidă a unui nou guvern. Urgenta acestei măsuri a fost subliniată fără echivoc.
„urgent un guvern”
a devenit astfel o prioritate.
O reacție puternică a comunității de afaceri din România a stârnit atât surprindere, cât și entuziasm. Asociația patronilor a lansat un mesaj indirect, însă clar, de critică la adresa clasei politice. Acest demers a fost, probabil, salutat de mulți, deoarece există o percepție generală de dezaprobare față de oamenii politici.
În cazul în care ar fi considerată o țară, Confederația Patronală Concordia ar cuprinde în cele 40 de federații județene ale sale peste 4.000 de localități cu companii, a căror cifră de afaceri se ridică la aproximativ 120 de miliarde de euro. Aceasta reprezintă o pondere semnificativă în economia națională, și anume 30% din PIB-ul României.
500.000 de angajați-cetățeni reprezintă forța de muncă a „statului Concordia”, a cărui performanță economică este considerabilă, PIB-ul său fiind cu 30% superior celui al Serbiei și de 6 ori mai mare decât cel al Republicii Moldova.
În urma unei prognoze de creștere economică pentru România, revizuită recent de către Comisia Europeană și considerată una dintre cele mai pesimiste, se face simțită o presiunii puternice pentru constituirea rapidă a unui guvern. Cititorii care au anumite preconcepții despre persoane precum Bolojan, Grindeanu, Kelemen, Dan sau Buzoianu și despre „mediul de afaceri” în general, vor fi probabil supărați de conținutul articolului care urmează.
Întrucât solicitarea unui guvern nou poate fi făcută rapid, se impune o evaluare atentă a situației actuale. Este esențial să se examineze modul în care se prezintă realitatea în acest context.
În cazul în care dorești cu insistență o echipă guvernamentală, trebuie să fii pregătit să o primești în forma în care ai obținut și titlul cu Rapid într-un timp foarte scurt.
În calitate de președinte al organizației Concordia, Dan Șucu are cunoștințe aprofundate despre faptul că solicitarea unor lucruri relativ simple poate să nu fie suficientă pentru a obține rezultatele dorite, mai ales atunci când acestea sunt mai puțin complexe decât un guvern care să funcționeze eficient.
De fiecare dată când conduce echipa de fotbal Rapid, Șucu a făcut o solicitare anuală pentru câștigarea campionatului, însă nu a reușit să o îndeplinească.
La data de 24 mai, se împlinesc patru ani de când Șucu a devenit acționar la Rapid. Odată cu intrarea sa în lumea fotbalului, Dan Șucu a inițiat o schimbare care a impulsionat profesionalizarea întregului sector. Investițiile sale au fost substanțiale.
Afirmația sa se bazează pe convingerea că dimensiunea bugetului este direct proporțională cu rezultatele obținute. În mod inevitabil, o creștere a investițiilor financiare conduce la o creștere a succesului. Această relație poate fi considerată aproape matematică, în opinia sa.
Investiția financiară a fost garantată de către patron. În ultimii ani, echipa Rapid a înregistrat constant rezultate modeste, situându-se pe pozițiile 5 și 6 în clasament. De-a lungul timpului, au fost efectuate numeroase schimbări la nivelul conducerii tehnice. Și, deși se consideră că „nu există echipă mai admirată și mai iubită decât Rapid”, în ciuda faptului că performanța ar trebui să fie o recompensă pentru investiții, precum și necesitatea de a avea rapid un guvern, nu înseamnă că acest lucru este întotdeauna realizabil.
Crearea unor instituții sociale, precum Parlamentul și justiția funcțională, precum și a unor organizații sportive, cum ar fi cluburile de fotbal, implică un nivel mai ridicat de incertitudine decât cel întâlnit în cazul unui brand sau al unei companii private.
Conducerea unei țări și administrarea unei întreprinderi sunt două realități distincte. Conducerea unui stat și conducerea unor firme implică responsabilități și provocări unice.
Succesul nu a fost ușor de obținut pentru Șucu, care posedă o înțelegere realistă a situației. Șucu nu este o persoană lipsită de experiență. La fel, nici membrii Confederației Concordia nu se caracterizează prin naivitate. Dimpotrivă, aceștia sunt oameni de încredere, perseverenți și consecuvenți în acțiunile lor.
Conducerea Confederației Concordia are următoarea structură:
Următorii sunt reprezentanții în cadrul Federației Patronale a Rețelelor de Comerț și sectoarelor relevante:
Este vorba despre antreprenori și manageri care au o înțelegere profundă a valorii muncii depuse. Acești lideri au demonstrat în mod constant capacitatea de a organiza cu succes, chiar și în circumstanțe dificile. Nu este de mirare că opiniile unor oameni de afaceri precum Mihai Matei și Radu Căprău sunt considerate pertinente atunci când se discută despre politicieni precum Sorin Grindeanu, Nicușor Dan, Kelemen Hunor, Ilie Bolojan sau George Simion.
În ciuda unor posibile asemănări, o deosebire semnificativă existe între lumea afacerilor și cea a administrației publice. Acest fapt trebuie luat în considerare.
Conducerea unei afaceri se dovedește a fi o sarcină extrem de dificilă. Pe de altă parte, gestionarea unui stat poate fi considerată o misiune aproape imposibil de îndeplinit, mai ales în prezent, când specialiști de mare credibilitate ridică întrebări legate de capacitatea de guvernare a societății, fenomen care se manifestă la nivel global, nu numai în cazul nostru.
Un anumit eveniment l-a lăsat pe Musk perplex, iar modul în care acesta l-a interpretat este destul de interesant.
În domeniul administrației publice, se manifestă o realitate diferită în ceea ce privește interacțiunea cu oamenii, comparativ cu gestionarea unei afaceri. Exemplul recent și notoriu ilustrează această deosebire.
La sosirea sa în guvernul SUA, alături de echipa sa de programatori excepționali, Elon Musk a avut o surpriză neplăcută: mecanismele decizionale de stat erau complet diferite de cele pe care le cunoștea de la compania sa. Contrastul dintre libertatea de a decide în propria lui firmă și rigiditatea decizională din guvern a fost evident. Nu a mai putut lua decizii rapide și autonome așa cum era obișnuit.
O revelație a avut loc în cazul lui Musk. O schimbare de perspectivă a survenit atunci când a făcut o observație. Un fapt deosebit de simplu stă la baza acestei schimbări de optică:
Există limite atunci când vine vorba despre Tesla și remunerația anuală de 500.000 de dolari oferită tinerilor, care pot fi reținuți până la miezul nopții.
În procesul de constituire a unui nou guvern, ritmul Nicușor Dan este, în mod deosebit, încet. În realitate, echipa sa de la Cotroceni are o remunerație care reprezintă doar o treime din cea pe care Sergiu Manea și Ondrej Safar o au la dispoziție pentru echipele lor de conducere în sectorul bancar și cel energetic.
În sistemul public, sunt instituții precum ANRE și ASF, unde remunerația medie a depășit-o pe cea din cadrul companiilor private. Totuși, aceste cazuri reprezintă excepții.
La conducerea eMAG, Tudor Manea are acces la unele dintre cele mai remarcabile talente din România, similar fraților Pavăl și Karina Pavăl de la Dedeman. Însă, nu este clar cum ar răspunde dacă ar fi solicitat, într-un interval de timp extrem de scurt de două săptămâni, să elaboreze „un program de guvernare” în urma procesului de achiziție a Carrefour.
O dezamăgire uriașă a avut loc în cazul unei companii uriașe care a eșuat lamentabil.
În ciuda aşteptărilor, tonul Confederației Concordia în scrisoarea publică prin care solicită o guvernare rapidă este unul civilizat. Trebuie recunoscut că argumentele prezentate sunt însoțite de cifre relevante.
În ciuda acestui fapt, respectiva inițiativă rezonează cu o stare de spirit aproape disperată.
În fiecare dată când acest subiect este adus în discuție, reflectez asupra declarației fostului ministru britanic al apărării.
În urma tranziției sale din sectorul privat, un ministru a preluat rolul de secretar al apărării.
„Am venit la Ministerul Apărării cu prejudecata că trebuie să ne uităm la modul în care funcționează sectorul privat pentru a ști cum ar trebui să procedăm noi în cadrul guvernului”
,
adăugând apoi că a avut parte de o surpriză.
Și anume,
„Am primit o lecție: de cum am putea să lucrăm noi în privat, uitându-ne la cei din sistemul public”
.
Această afirmație i-a surprins pe mulți, oferind o perspectivă nouă asupra modului în care funcționează instituțiile publice și private.
În urma unei situații exemplare, ministrul a primit o informare alarmantă cu privire la un avion militar considerat ostil care a pătruns în spațiul aerian al Angliei. Întrebarea lui a fost care sunt măsurile ce urmează a fi luate.
„Mi s-a spus că avem pregătite patru variante”
a răspuns la întrebarea sa.
El a ripostat prompt: „Patru opțiuni?” tonul său lăsând să se înțeleagă frustrarea provocată de risipa care începea să se manifeste. „Da, domnule ministru, avionul nostru inițial se află deja într-o misiune de interceptare activă”. La întrebarea „Și al doilea avion?”, răspunsul a fost: „Al doilea se află deja în zbor, fiind pregătit să intervină în cazul în care primul avion ar întâmpina dificultăți”.
În situația în care primele două elemente nu funcționează corespunzător, al treilea este poziționat la bază, cu pilotul gata să intervină în carlingă. Iar când primele trei sunt compromise, al patrulea este pregătit cu pilotul alături, așteptând momentul intervenției.
Anumite responsabilități nu pot fi delegate în afara entității responsabile.
Omul de afaceri transformat în politician a rămas uluit și a reiterat: „Mi-au dat o lecție importantă”. Acesta a devenit martor ocular al modului în care pot fi rezolvate mize considerate anterior imposibil de soluționat.
Declarația ministrului a fost una lipsită de ocolișuri:
„Noi, în mediul privat, probabil că ne-am fi gândit ca al doilea avion, să fie externalizat, din motive de costuri. Să fie contractat undeva în leasing, la o firmă din Dubai, care probabil era închisă la ora când aveam nevoie de avion”
.
Această afirmație a fost făcută fără menajamente, ministrul vorbind despre experiența sa în mediul privat.
În România, sectorul privat are nevoie de un guvern care să acționeze rapid.
În cele din urmă, toate problemele nerezolvate ajung pe masa lui Nicușor Dan. Acest birou este, de fapt, ultimul resort pentru chestiunile care nu au putut fi soluționate în altă parte, indiferent dacă sunt private sau publice, în întreaga țară. Doar problemele care nu pot fi soluționate ușor sunt supuse atenției președintelui. Acestea nu pot fi delegate către alte entități externe.
COMENTARII / 0