Attila Korodi, primarul din Miercurea-Ciuc, critică reforma administrativ-teritorială: „Otravă aruncată pe masa societății”

Attila Korodi critică proiectul PSD privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, despre care spune că reprezintă „otravă aruncată pe masa societății” și că are șanse foarte...

Attila Korodi critică proiectul PSD privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, despre care spune că reprezintă „otravă aruncată pe masa societății” și că are șanse foarte mici să fie adoptat.

Primarul din Miercurea-Ciuc a afirmat, în cadrul unui interviu acordat postului RFI, că inițiativa redirecționează atenția publică de la activitatea guvernului către o dezbatere care nu ar trebui să se desfășoare în condițiile actuale.

„La ora actuală, mi se pare că este un document mai degrabă de poziționare și propagandistic, pentru că după instalarea Guvernului Niculescu, care lucrează deja de trei săptămâni cu un program de guvernare care nu a atins aceste elemente (…), cred că PSD mai degrabă se poziționează și aduce în dezbatere o temă care cumva duce societatea românească să ducă focusul de la actul de guvernare către o dezbatere și o discuție care nu ar trebui făcute în aceste condiții”, a afirmat Attila Korodi.

Citește șiNicușor Dan va ține o conferință de presă în această seară. Despre ce va vorbi președintele

Planul PSD vizează unificarea localităților cu populație sub 3.000 de locuitori și a municipiilor cu sub 10.000 de locuitori. Conform datelor din document, începând cu anul 2028, aproximativ 15,000-18,000 de aleși locali nu vor mai deține funcții.

„Otravă aruncată pe masa societății”

Primarul din Miercurea-Ciuc susține că fuziunile posibile trebuie să precedă referendumuri locale și avertizează că reorganizarea localităților nu poate se baza exclusiv pe criterii statistice.

„Aceste localități nu sunt niște construcții artificiale. Ele ori au fost create pe o necesitate locală ori chiar în perioada comunismului, poate, forțat, pentru că au fost și genul acesta de decizii, dar care după atâtea decenii vorbim până la urmă de mai mult de o jumătate de secol, s-au înrădăcinat, înseamnă o abordare culturală locală, înseamnă o amprentă culturală locală, deci acestea să le modifici forțând printr-o manieră statistică este otravă aruncată pe masa societății. Nu cred că ne putem juca cu astfel de decizii”, a declarat edilul.

Când a fost întrebat despre posibilele efecte ale reformei asupra comunităților maghiare din România, Korodi a declarat că cea mai mare parte dintre acestea ar putea fi afectate, în special în regiunile Partium și Transilvania, unde populația maghiară trăiește în numeroase localități mici.

„Marea majoritate a comunităților noastre, care trăiesc în zona Partium, în Ardeal, mai puțin secuime, vor suferi, pentru că din nefericire, comunitățile noastre sunt localizate în marea majoritate a localităților mai mici. Acestea dacă dispar, până la urmă dispar instituții întregi și o verigă importantă a vieții comunității”, a explicat primarul.

El a menționat, de asemenea, dispozițiile Cartei europene a regiunilor, precum și diverse mecanisme și reglementări ale Uniunii Europene și ale Consiliului Europei care vizează protejarea drepturilor comunităților etnice.

„Localitățile nu sunt saci de cartofi care să fie mutați dintr-un loc în altul”

Attila Korodi afirmă că există alte alternative pentru optimizarea administrațiilor locale, fără a obliga la fuziunea forțată a localităților. El a menționat consorțiile locale ca exemplu, unde autoritățile ar putea să colaboreze și să cofinanțeze servicii administrative comune, inspirându-se din modele aplicate în Franța și în alte state europene.

Attila a subliniat că primăriile reprezintă instituțiile cele mai apropiate de cetățean. În anumite localități mici, posibilitatea de a susține administrația publică locală în acest mod este foarte limitată. În România nu există sprijin pentru metoda clasică practică în Franța și în alte state europene, aceea de a oferi ajutor prin consorții locale și colaborarea autorităților locale, pentru cofinanțarea serviciilor administrative locale.

„Instituțiile care sunt cel mai aproape de cetățean sunt primăriile. Sunt anumite localități mici, unde fezabilitatea de susținere în acest fel a administrației publice locale este foarte deficitară, dar nimeni în România nu încurajează ceea ce este în Franța o metodă clasică sau în alte țări europene, acela de a ajuta prin consorții locale, conlucrarea autorităților local, pentru a cofinanța împreună servicii administrative locale”, a afirmat Attila.

El a ridicat la subiect comășări forțate și a afirmat că localitățile nu pot fi considerate ca simple unități transferabile dintr-un loc în altul fără a lua în calcul identitatea și specificitățile comunităților.

Atribuirea responsabilității Guvernului ar reprezenta

„cea mai mare greșeală”

.

Reacția primarului apare și după ce eurodeputatul PSD Dragoș Benea a susținut că reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să fie realizată prin asumarea răspunderii Guvernului.

Attila Korodi a ridicat la îndoială această variantă, declarând că o astfel de procedură ar constitui o alegere eronată, având în vedere complexitatea reformei.

„Europarlamentarul Dragoș Benea care lucrează pe săptămână câteva zile bune la Bruxelles n-a înțeles nimic din logica europeană. Este cea mai mare greșeală dacă ar face așa ceva PSD-ul, pentru că ar însemna o dictatură a guvernării pe o temă foarte-foarte complexă sau voit, acela de a face ca în primăvară să pice un Guvern”, a declarat primarul din Miercurea-Ciuc.

Attila susține că proiectul va fi introdus cel mai probabil în faza legislativă, însă șansele de adopție sunt extrem de reduse.

„Eu cred că se va ajunge la o anumită procedură legislativă sau o anumită formalizare pe hârtie a acestor propuneri, dar din punctul meu de vedere, au foarte-foarte mici șanse să treacă, pentru că nici nu e asta intenția”, a mai spus edilul.

COMENTARII / 0