Autoritățile din Moldova au calculat ce pagube ar produce o explozie a depozitului de muniție din Transnistria, după ce rușii au zis că ar fi „ca o armă nucleară”

Conform unui raport emis de serviciile de informații din Republica Moldova, depozitul rusesc de muniție situat în Cobasna, Transnistria, deține în prezent în jur de 14.000 de tone de armament, dintre care aproximativ 2.800 de tone constituie exploziv net. În cazul unei detonări, efectele ar se extinde pe o zonă cu raza de doi kilometri.

• Agenții de presă rusești au vehiculat informația că  o explozie ar fi comparabilă cu „a unei arme nucleare” și ar produce un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter. 
• „Tema este instrumentalizată politic și informațional de Federația Rusă”, spune serviciul de informații moldovean.

În vineri, datele au fost prezentate într-un raport comun elaborat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și de Agenția de Informații Militare a Ministerului Apărării din Chișinău. Conform simulărilor, satul Andreieni se află în afara zonei de pagube majore.

Raportul concluzionează că depozit continuă să reprezinte un factor de risc pentru populația din Republicii Moldova și Ucraina din localitățile aflate în vecinătatea obiectivului, însă probabilitatea unui eveniment cu impact extins rămâne redusă.

Citește șiPetrișor Peiu: Guvernul Luca Niculescu, dacă va trece, va fi prezidențial. Nicușor Dan a avut un comportament greu acceptabil

Într-un moment în care în domeniul public au circulat afirmații că o posibilă detonare ar putea genera efecte similare cu

„cele ale unei arme nucleare”

și ar provoca un tremor de 7,5 pe scara Richter, raportul a fost emis. Datele, difuzate de agenții de presă rusești, se susțin pe un studiu realizat de vechea Academie de Științe a Moldovei în 2005.

Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a afirmat recent că munițiile de la Cobasna „în majoritatea lor sunt vechi și periculoase”, având potențialul de a provoca „o catastrofă ecologică regională și numeroase victime umane”.

Conform autorilor raportului emis de SIS, concluziile obținute din simulări și analize tehnice recente nu susțin ideea unei explozii de valoare comparabilă cu cea a unei bombă nucleară.

„Chiar dacă ar avea loc o explozie la depozitul la Cobasna, ar avea aceasta într-adevăr forța unei bombe nucleare? Rezultatul simulărilor și evaluărilor demonstrează că această afirmație este falsă”, se arată în document.

Serviciul afirmă simultan că subiectul depozitului este folosit în scopuri politice și informaționale de către Federația Rusă.

Conform SIS, comunicările oficiale ale Federației Ruse din ultimele 10 ani prezintă un model repetitiv: de fiecare dată când Republica Moldova își consolidează legăturile cu Uniunea Europeană, apar avertismente alarmiste despre un posibil pericol major la Cobasna. Autoritatea estimează că acest tip de mesaj servește ca un instrument de presiune și intimidare în contextul războiului hibrid. Raportul subliniază că „Scenariul unei explozii echivalente cu o bombă nucleară aparține mai degrabă sferei miturilor și a retoricii alarmiste decât realității tehnice”.

În aceste condiții, potrivit SIS, situația depozitului ar trebui tratată drept „un risc controlabil, nu ca o amenințare de proporții”. Printre prioritățile indicate se numără reducerea graduală a stocurilor, efectuarea unei inspecții independente a depozitului, creșterea securității fizice și monitorizării.

SIS ne spune ce informații există despre armamentul din Cobășna.

Conform raportului, 80% din totalul munițiilor constă în carcase, ambalaje și elemente inerte, incapabile de detonare. Acestea sunt depozitate în 42 clădiri de stocare, împărțite în trei categorii: suprafață, semiîngropate și subterane. Structurile se găsesc la distanțe de aproximativ 80–200 de metri una de cealaltă și sunt separate de baraje naturale și artificiale. În cazul unui incident, detonările ar avea loc consecutiv, însoțite de focuri locale, fără a produce o deflagrație unică ce ar afecta întregul complex.

„Această dispersare, combinată cu principiile de dispersie, protecția oferită de infrastructura compartimentată și caracteristicile reliefului, garantează că un eventual incident s-ar manifesta prin explozii succesive și incendii localizate, nu printr-o deflagrație unică de proporții majore”, se arată în raport.

În total, depozitul acoperă o zonă de aproximativ 132 de hectare și se mărește pe un contur de în jur de 5 kilometri.

„Aceste pagube vor fi limitate pe o rază de până la 2 km de la epicentru, adică în interiorul terenului depozitului cu un perimetru de circa 5 km”,

conform documentului.

Noua analiză realizată de SIS și Agenția de Informații Militare se bazează pe configurația curentă a țintă, pe distribuția munițiilor în 42 de clădiri și pe simularea impactului unei explozii într-o structură izolată. Conform SIS, cercetarea tehnică a folosit date din rapoartele misiunilor OSCE, imagini satelitare, surse publice, informații colectate de la persoane, precum și semnale electronice și comunicații.

Fotografie aeriană care arată depozitele din Cobășna. FOTOGRAFIE furnizată de SIS.

Totală lipsă de transparență 

SIS afirmă că, pe lângă cantitatea și vechimea munițiilor, principalul obstacol constă în faptul că depozitul se află în afara jurisdicției autorităților constituționale ale Republicii Moldova și nu există claritate în privința inventarului și stării curente a armamentului.

„Pe lângă cantitatea și vechimea muniției, problema centrală constă în aflarea depozitului în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova și în lipsa totală de transparență”, se menționează în raport.

Organizația subliniază că ultimul control al OSCE asupra locației s-a desfășurat în 2006, iar ulterior accesul a devenit interzis.

„După ultima vizită a OSCE din 2006, accesul la obiectiv a fost interzis, transformând o infrastructură militară degradată într-un instrument de șantaj”

SIS susține că această restricție a transformat facilități militare deteriorate într-un mijloc de presiune.

Ce înseamnă depozitul din Cobășna

În mai 1949, autoritățile sovietice au înființat depozitul situat în prezent la Cobasna, cunoscut sub denumirea oficială „Depozitul de Artilerie nr. 1411”. Acest obiectiv a făcut parte din structurile militare ale Armatei Sovietice și, odată cu dizolvarea URSS, a trecut sub controlul Armatei a 14-a a Federației Ruse.

În epoca sovietică, la Cobasna se păstra armament provenit din toate țările Pactului de la Varșovia. După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, depozitul a continuat să fie sub jurisdicția Republicii Moldova, însă conflictul armat din 1992 a dus la pierderea controlului constituțional asupra regiunii Transnistria, unde se află obiectivul.

În prezent, posesiunea depozitului se află sub control de facto al Federației Rusă, iar securitatea este garantată de Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). La întâlnirea OSCE din Istanbul din 1999, Federația Rusă a promis să scoată trupele și armamentul din zonă. În intervalul 2001‑2004, sub supravegherea OSCE, aproximativ 22.000 de tone de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, acest proces a fost întrerupt.