Inteligența artificială, microtargetarea, utilizarea datelor personale și conținutul de tip deepfake schimbă radical modul în care se desfășoară competiția politică. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, atrage atenția că problema nu este existența marketingului politic, pe care îl consideră un instrument legitim al competiției democratice, ci utilizarea opacă a noilor tehnologii și a mecanismelor de persuasiune.
În Palatul Parlamentului s-au susținut declarațiile, în cadrul unei mese rotunde „Can We Save Democracy? Strengthening Democratic Engagement and Rebuilding Trust Between Citizens and Institutions”, care a avut loc în contextul primei ediții a Simpozionului de Marketing Politic 2026.
Organizatorii evenimentului au fost Academia de Studii Economice din București și UK Academy of Marketing, în colaborare cu Institutul de Cercetări în Marketing Politic și Studii Strategice (IRPMSS).
Citește șiTrump va contesta decizia care i-a readus CNN, MS NOW și Politico la Casa Albă
Adrian Țuțuianu: Marketingul politic se dovedește a fi legitim. Lipsa de transparență reprezintă problema.
Președintele AEP a discutat schimbările radicale ale discursului politic în ultimele două decenii, pornind de la creșterea rețelelor sociale și a campaniilor publicitare politice online, pentru a ajunge la microtargetare și la aplicarea inteligenței artificiale.
„Marketingul politic reprezintă un instrument legitim de comunicare între partide și societate, necesar pentru prezentarea programelor politice și stimularea participării la vot. În același timp, riscurile pentru procesul democratic apar atunci când aceste instrumente sunt utilizate opac, prin finanțări sau sponsori nedeclarați, mesaje direcționate inaccesibile spațiului public, prelucrarea netransparentă a datelor personale ori acțiuni care simulează artificial susținerea publică”, a declarat Adrian Țuțuianu.
Pe măsură ce tot mai mulți actori din arena politică își transferă activitatea în spațiul online, importanța acestei probleme crește semnificativ.
Prin algoritmi și cantități colosale de date, se pot transmite mesaje extrem de personalizate către alegători, iar inteligența artificială poate intensifica această tendință. În același timp, conținutul creat artificial și deepfake-urile aduc noi puncte slabe în campaniile electorale, în special atunci când timpul disponibil pentru verificarea unei informații este foarte scurt.
Procesul electoral nu se reduce la simple urne și buletine de vot
Mesajul trimis de președintele AEP depășește însă limitele propriu-zisă a campaniei electorale.
Integritatea unui scrutin nu mai poate fi redusă la corectitudinea operațiunilor din secțiile de votare. Aceasta presupune o administrație electorală transparentă, independentă și profesionistă, rezultate precise, participare incluzivă, infrastructură sigură, dar și protejarea spațiului informațional în care alegătorii își formează opiniile.
Această transformare generează o întrebare din ce în ce mai crucială pentru sistemele democratice actuale: cât de autonomă poate fi alegerea unei opțiuni politice când comunicarea este modelată de algoritmi și personalizată aproape la nivel individual pentru fiecare votant.
Alina Alupoaei susține:
„Cine controlează povestea influențează alegerea”
Aceasta este exact regiunea pe care o evidențiază și Alina Alupoaei, președintele Institutului de Cercetări în Marketing Politic și Studii Strategice (IRPMSS).
„Cine controlează povestea influențează alegerea. În politica de astăzi, campaniile nu mai înseamnă doar sloganuri și afișe. Înseamnă strategie, date, psihologie, comunicare și comportament electoral. Aici începe marketingul politic”, a declarat Alina Alupoaei.
IRPMSS examinează campaniile politice prin prisma marketingului politic, situându‑se la întâlnirea dintre comunicarea strategică, psihologia, tehnologia și comportamentul electoral, într-o perioadă în care abordarea convențională a înțelegerii campaniilor politice este subiectul presiunii generate de evoluția rapidă a tehnologiilor noi.
„Înțelegerea marketingului politic înseamnă înțelegerea modului în care se construiește alegerea. La IRPMSS cercetăm și explicăm mecanismele din spatele politicii, inclusiv modul în care strategiile de comunicare, datele, emoțiile și noile tehnologii modifică relația dintre actorul
Cine, de fapt, este responsabil pentru crearea mesajului politic?
Marketing politic dobândește astfel o amploare care transcende tradiționala rivalitate legată de afișe, sloganuri, spoturi și strategii electorale.
În epoca inteligenței artificiale, întrebarea nu se reduce doar la ce spune politicianul, ci și la cine modelează mesajul, cui este transmis, ce date au stat la baza alegerii publicului și dacă ceilalți cetățeni pot vedea același mesaj.
Prin microtargetarea, în teorie, doi alegători pot primi mesaje politice distincte de la același actor politic, adaptate profilului, intereselor și comportamentului lor digital.
În acest cadru, claritatea finanțării, exploatarea datelor personale și abilitatea de a verifica mesajele politice se transformă în piloni ai integrității procesului electoral.
Paul Baines, în București
În cadrul dezbaterilor din Palatul Parlamentului, a fost prezent și profesorul Paul Baines, unul dintre cercetătorii internaționali recunoscuți pentru activitatea în marketingul politic.
Prezența sa a conferit Simpozionului de Marketing Politic 2026 un caracter internațional și a integrat cercetarea realizată în România în dialogul cu tendințele globale din domeniu.
Prin participarea la organizarea evenimentului, IRPMSS își propune să stabilească un forum de discuții între mediul academic, instituțiile publice și specialiștii în comunicarea politică.
Rezultatul discuției arată că paradigma s-a schimbat, astfel încât marketingul politic nu mai poate fi considerat exclusiv un instrument pentru câștigarea alegerilor.
Într-un mediu în care algoritmi, datele și inteligență artificială devin tot mai dominante, miza se schimbă în înțelegerea mecanismelor care construiesc alegerea politică însăși.
COMENTARII / 0