În urma unei schimbări semnificative, UE și SUA promovează în prezent strategii politice divergente în regiunea Balcanilor de Vest, fapt ce marchează o premieră după o perioadă de lungă durată de consens între cele două entități, potrivit Euractiv.
Consensul occidental privind Balcanii de Vest s-a destrămat, deoarece, pentru prima dată în mulți ani, atât UE, cât și SUA urmăresc în mod deschis opțiuni politice diferite în regiune
din sursa devine
Citește șiCCR respinge sesizarea Guvernului pentru conflictul cu Înalta Curte
Regiunea Balcanilor de Vest a devenit un punct de divergență între UE și SUA, cele două puteri promovând strategii politice distincte, ceea ce reprezintă o schimbare de paradigmă după o perioadă de colaborare strânsă, după cum relatează Euractiv.
Donald Trump fiind reales în funcția de președinte al SUA, a avut loc o schimbare semnificativă în abordarea americană, care a devenit mai axată pe tranzacții și promovarea unor strategii economice care să avantajeze în mod direct companiile cu sediul în SUA.
Potrivit unui raport recent întocmit de Departamentul de Stat al SUA cu privire la regiunea Balcanilor de Vest, s-a făcut cunoscut faptul că „epoca construcției naționale sub egida SUA a luat sfârșit”.
Această afirmație a fost văzută ca o schimbare majoră față de politica externă precedentă a administrației Washington, care se baza pe promovarea și susținerea valorilor.
„Era construirii națiunilor conduse de SUA a trecut”
Strategia UE se bazează pe un cadru reglementat, caracterizat prin proceduri de aderare complexe și îndelungate, și impune statelor din regiunea Balcanilor fie să implementeze reforme, fie să suporte consecințe financiare negative.
Există opinii divergente în ceea ce privește viitorul Bosniei. Regiunea a devenit un punct de inflexiune pentru discuțiile privind direcția sa viitoare.
În Bosnia și Herțegovina, o firmă din SUA cu legături cunoscute cu guvernul Trump, dar fără experiență anterioară în domeniul construcției de conducte, a încheiat un acord important pentru extinderea conductei de Gaz Natural Lichefiat (GNL) care ar putea lega țara de terminalul Jadran situat în Croația.
Preocupări au apărut în cadrul Uniunii Europene în legătură cu această situație.
O scrisoare a fost trimisă de către Luigi Soreca, reprezentantul UE în Bosnia, către autoritățile din Sarajevo,
prin care se avertizează că proiectul conductei ar putea conduce la o posibilă pierdere a finanțării europene,
în valoare de milioane de euro, în cazul în care nu respectă reglementările UE privind procedura de licitație.
În Republica Srpska, o regiune predominant sârbă din Bosnia, Milorad Dodik, liderul sârbilor bosniaci cu simpatii pro-ruse, promovează ideea de secesiune, în timp ce organizează întâlniri cu Donald Trump Jr., fiul președintelui Statelor Unite.
SUA au decis să ridice măsurile restrictive împotriva lui Dodik și a celor apropiați lui în luna octombrie a anului trecut, o decizie care a survenit după ce acesta a fost găsit vinovat de neconformare cu directivele emise de Biroul Înaltului Reprezentant (OHR), o entitate internațională care are rolul de a monitoriza situația din Bosnia.
Anumite înțelegeri au fost semnate de către un grup de firme cu sediul în SUA, având conexiuni cu Casa Albă, și guvernul Republicii Srpska, inclusiv în domeniul apărării.
Schimbări în abordarea americană au fost remarcate de Marko Prelec, analist la International Crisis Group, într-o declarație acordată Euractiv.
Inițial, administrația Trump a adoptat o strategie relativ pasivă, aliniată la politica europeană în regiunea Balcanilor.
În timp însă, această abordare s-a transformat într-o concurență acerbă pentru resurse, în care SUA încearcă să obțină contracte lucrative pentru companiile americane mai puțin transparente.
„O acaparare de bani fățișă, încercând să obțină contracte profitabile pentru firme americane dubioase, cu un singur avantaj semnificativ, și anume apropierea de Trump”
a afirmat Marko Prelec.
O declarație surprinzătoare a fost făcută de Prelec, care a afirmat că Uniunea Europeană manifestă o neîncredere profundă față de Statele Unite ale Americii. Potrivit acestuia, reacțiile UE în regiunea Balcanilor sunt puternic influențate de pozițiile SUA, astfel încât atunci când americanii iau o poziție, europenii tind să o contracareze automat.
„UE nu are deloc încredere în SUA, până în punctul în care, atunci când SUA adoptă o poziție în Balcani, UE tinde în mod reflexiv să adopte opusul”
, a declarat Prelec.
Un viitor incert planează asupra Biroului Înaltului Reprezentant (OHR), organismul responsabil cu monitorizarea punerii în aplicare a aspectelor civile ale Acordului de pace de la Dayton din 1995 în Bosnia și Herțegovina, odată cu escaladarea noilor tensiuni.
Deși SUA și UE au opinii divergente, OHR se confruntă cu o perioadă de incertitudine după expirarea mandatului lui Christian Schmidt, fostul reprezentant german, în luna mai.
La mai mult de trei decenii de la încheierea Acordurilor de la Dayton, care au dat naștere la OHR, Statele Unite ale Americii propun o limitare a mandatului acestui organism, avertizând că în caz contrar ar putea sista sprijinul acordat.
În replica, Uniunea Europeană subliniază că premisele pentru diminuarea OHR încă nu sunt îndeplinite.
Țara Serbia se află într-o poziție delicată, fiind strânsă între interesele Washingtonului și cele ale Bruxellesului.
În același timp, prezența SUA în Serbia capătă o dimensiune mai complexă. Aleksandar Vučić, președintele acestei țări, i-a adresat o invitație lui Trump pentru o vizită oficială în urmă cu o lună și și-a exprimat sprijinul pentru proiectul de construire a unui hotel sub brandul Trump în vechea clădire a cartierului general al armatei iugoslave, care a fost distrusă în urma bombardamentelor NATO din 1999 și ulterior păstrată ca memorial în capitala Serbiei, Belgradul.
În urma unei perioade prelungite de nemulțumiri și proceduri judiciare, inițiativa a fost abandonată.
În ciuda tuturor, Serbia menține legături strânse cu reprezentanții administrației Trump, acordând o recepție călduroasă lui Donald Trump Jr. și altor susținători ai Casei Albe. Deși SUA și-au ajustat obiectivele de investiții după incidentul nefericit legat de hotelul Trump, ele continuă să manifeste interes pentru extinderea infrastructurii de gaze naturale lichefiate și pentru sectorul minier.
Țările europene membre ale UE au devenit din ce în ce mai divizate în ceea ce privește relația cu Serbia.
Opt state membre ale Uniunii Europene au luat decizia de a nu iniția o nouă etapă de discuții pentru integrarea Serbiei în UE în cursul săptămânii anterioare.
Guvernele sunt acum nevoite să se adapteze la o schimbare semnificativă în SUA și în Europa, unde consensul anterior s-a destrămat, lăsând loc pentru două direcții distincte în cadrul lumii occidentale.
Există două abordări distincte, una axată pe criteriile de aderare la UE și pe reformele instituționale, în timp ce cealaltă se concentrează pe extinderea influenței strategice și pe oportunitățile comerciale mai avantajoase pentru SUA.
În regiunea în cauză, unde extinderea a reprezentat dintotdeauna pârghia principală a politicii externe a UE, această scindare riscă să erodeze considerabil impactul tradițional al UE în zonă.
COMENTARII / 0