Preocupări cresc la Bruxelles în legătură cu coeziunea și strategia UE, din cauza consolidării forțelor populiste și eurosceptice în România și Bulgaria, alimentate de instabilitate politică, creșteri de prețuri și resentiment social, relatează Protagon, publicație din Grecia.
La alegerile din aprilie din Ungaria, victoria lui Péter Magyar asupra lui Viktor Orbán a fost primită cu un sentiment de uşurare de majoritatea liderilor europeni.
Într-un moment de uşurare, premierul polonez Donald Tusk a făcut o remarcă la ultimul summit al UE, citat de Protagon:
Pentru prima dată în ani de zile, nu sunt ruși în încăpere
Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei
Însă, o privire îndreptată spre partea sud-estică a continentului european ar putea duce la reconsiderarea acestei opinii, remarcă publicația The Economist într-un articol recent.
Rumen Radev, un politician cu tendințe populiste și pro-ruse, a devenit oficial în funcție ca prim-ministru al Bulgariei pe 8 mai, după o victorie în alegerile care au avut loc la sfârșitul lunii aprilie.
În România, pe 5 mai, prim-ministrul liberal a fost înlăturat prin votul de încredere respins de Parlament, ca urmare a unei alianțe formate între un partid cu idei de centru-stânga și unul naționalist de dreapta.
În spațiul european, Bulgaria și România par să urmeze o traiectorie care le transformă în posibili înlocuitori ai Ungariei în postura de „parteneri complicati” ai Uniunii Europene.
Factorii economici stau la baza unor tulburări politice majore în ambele state.
2025 a înregistrat o rată a inflației de 3,5% în Bulgaria și 6,8% în România, valori considerabil mai mari decât 2,5%, media la nivelul UE.
Economia bulgară continuă să înregistreze o creștere puternică, însă România a cunoscut o scădere economică de 1,7% în primul trimestru al anului 2026, raportat la aceeași perioadă a anului 2025.
Aceste evoluții, potrivit The Economist, împing cetățenii către partidele cu mesaj populist.
Radev, un veteran al forțelor aeriene bulgare, ocupă funcția de președinte al țării din 2017, însă aceasta nu îi oferă o influență semnificativă.
În perioada electorală pentru postul de prim-ministru, el a accentuat necesitatea combaterii corupției, a schimbării „sistemului oligarhic de conducere” și a restabilirii autonomiei justiției.
El a corelat corupția – considerată cea mai gravă dintre statele membre UE de către Transparency International – cu inegalitatea veniturilor, care este de asemenea cea mai mare în cadrul blocului comunitar.
După ce au avut loc opt runde de alegeri în cinci ani, populația bulgară era extenuată și dorea pe cineva care să rezolve această impas.
Bulgaria Progresistă, partidul condus de Radev, a obținut o victorie semnificativă, cu aproximativ 45% din voturi, lăsând în urmă atât partidele guvernante afectate de corupție, cât și grupurile consacrate ale opoziției liberale care militează împotriva corupției.
Daniel Smilov de la Centrul pentru Strategii Liberale, un think tank bulgar, a explicat pentru The Economist că oboseala generată de lipsa unui partid unitar care să ofere o alternativă clară a influențat rezultatul.
Acesta va fi primul prim-ministru din ultimele decenii care conduce un partid cu majoritate parlamentară.
„Oboseala care vine din absența unui partid unitar care să ofere o alternativă clară”
a afirmat el.
În Bulgaria, rapid și-a făcut simțită prezența, noul guvern a arătat în mod evident că împarte opinii populiste.
Guvernul recent instalat a dat rapid dovadă de înclinații populiste. La data de 11 mai, a prezentat o propunere privind introducerea unor „indicatori pentru prețuri corecte” la produsele de consum, care ar impune grupurilor de retail să justifice orice majorare de preț, în lipsă fiind prevăzute amenzi.
Radev adoptă o abordare distinctă față de Rusia, una care pune accent pe interacțiuni economice consolidate.
El consideră că sancțiunile impuse Rusiei au repercusiuni negative atât asupra economiei rusești, cât și asupra celei a Uniunii Europene.
În plus, președintele în exercițiu dorește consolidarea importurilor de combustibili fosili din Rusia, un demers care contravine obiectivelor UE de a sista complet aceste importuri până în 2027.
De asemenea, el a pledat pentru oprirea vânzărilor de armament către Ucraina și pentru eforturi diplomatice accelerate în vederea unui acord de pace.
Acest punct de vedere al său a avut un anumit impact
, după cum a afirmat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
O schimbare de strategie este observată și în rândul reprezentanților politici de centru din România. Nicușor Dan, un militant liberal activ în lupta împotriva corupției, a reușit să învingă George Simion, candidatul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), la alegerile prezidențiale desfășurate în urmă cu un an. Însă, guvernul său a întâmpinat dificultăți în a obține sprijinul necesar în cadrul Parlamentului, potrivit sursei citate.
De mult timp, eforturile de reducere a deficitului cel mai mare din UE al României au fost marcate de măsuri de austeritate stringentă.
La sfârșitul lunii martie
, după aprobarea unui buget cu caracter restrictiv, coaliția guvernamentală a fost abandonată de către Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga, care și-a consolidat forțele cu AUR pentru a înlătura guvernul de la putere.
De mult timp, social-democrații au gestionat un sistem de clientelism nesănătos, prin care au direcționat fonduri către figuri politice locale capabile să mobilizeze sprijin pentru partidul lor.
Acum, atât PSD, cât și AUR se poziționează ca adversari fermi ai politicilor de austeritate.
Critica adusă de Simion la adresa celor care susțin integrarea europeană a fost una dură, afirmând că aceștia au adus doar 33% din populație la un anumit nivel de nemulțumire, potrivit sondajelor recente.
După schimbarea guvernului, el a explicat că rezultatele pro-europenilor se rezumă la creșterea taxelor, conflictele și creșterea sărăciei.
Partidul condus de Simion conduce în prezent în România, cu aproximativ zece puncte procentuale înaintea PSD în ceea ce privește sprijinul populației.
Se ridică întrebarea dacă liberalii din cadrul UE ar trebui să se temă de apariția unui nou grup similar celui condus de Orbán.
Deși nu are o înclinație specială față de Rusia, Simion se opune ferm sprijinului oferit Ucrainei, țară pe care o critică dur pentru presupusele abuzuri comise împotriva comunității românești locale. În cazul unei eventuale victorii, strategia sa ar putea compromite serios proiectele Ucrainei de a dezvolta capacități de producție a dronelor pe teritoriul României și ar putea perturbă semnificativ contribuția României la pregătirea piloților de luptă ucraineni, potrivit sursei citate.
Deciziile politice recente din România au ridicat anumite semne de întrebare în legătură cu direcția viitoare a țării.
Programul SAFE, o inițiativă europeană menită să ofere împrumuturi pentru apărare, a fost criticat de reprezentanții AUR, care susțin că acest program favorizează dezvoltarea industriei de apărare din Franța și Germania în locul celei din România.
În ciuda acestui fapt, perspectivele unor alegeri anticipate care i-ar permite lui Simion să formeze un guvern sunt considerate puțin probabile.
În schimb, se vehiculează posibilitatea formării unui nou guvern de coaliție, care ar putea fi condus de către un prim-ministru tehnocrat, după cum afirmă Dan.
Este posibil ca președintele bulgar să se dovedească a fi mai puțin controversat decât lasă impresia declarațiile sale recente. Industria bulgară de armament a cunoscut o perioadă de creștere semnificativă de la debutul conflictului, asigurând Ucrainei muniții compatibile cu echipamentele din epoca sovietică. Compania Rheinmetall, specializată în tehnică militară germană, intenționează să dezvolte o nouă unitate de producție pentru proiectile, investiție estimată la un miliard de euro, care va primi sprijin financiar parțial din partea SAFE. Având în vedere aceste aspecte, pare puțin probabil ca Radev să impună restricții asupra exporturilor de arme către Ucraina, ceea ce ar putea afecta industria locală de apărare.
Potrivit declarațiilor unui oficial de rang înalt, Bulgaria are o perspectivă specială asupra țărilor membre ale Uniunii Europene, considerându-le familia sa naturală, însă această relație nu împiedică țara să mențină opinii distincte.
„Bulgaria consideră țările UE familia sa naturală, dar își rezervă dreptul de a avea propriile poziții”
, a afirmat Ivo Hristov, viceprim-ministrul țării, într-un comunicat oficial.
Țările din regiune consolidează relațiile cu Statele Unite ale Americii. Schimbările politice din Bulgaria și România au ridicat probleme în rândul oficialilor europeni.
În lupta împotriva corupției, Radev a adoptat o abordare oratorică convingătoare, promițând o revizuire accelerată a mecanismelor judiciare naționale și înlăturând un oficial de rang înalt din cadrul organismului de securitate națională, acuzat de implicare politică.
Deși a propus înființarea unui organism parlamentar specializat în combaterea corupției, eforturile de eradicare a acestui fenomen presupun o implicare instituțională de durată, astfel încât rezultatele unei simple victorii electorale ar putea fi limitate.
În acest context, se remarcă faptul că
combaterea corupției necesită un angajament instituțional pe termen lung
, ceea ce face ca schimbările să nu fie imediate.
În acest climat de tensiuni transatlantice, un anumit aspect ingrijorător pentru europeni este reprezentat de legăturile sale strânse cu Statele Unite. Fostul absolvent al unui program de pregătire pentru piloți de vânătoare oferit de americani se mândrește frecvent cu conexiunile sale în SUA.
Nu există opinii
Gândirea sa realistă în ceea ce privește politica externă prezintă similarități multiple cu perspectiva predominantă în spațiul MAGA. De asemenea, Radev își exprimă dorința de a înceta războiul din Ucraina și de a reînnoi legăturile comerciale cu Rusia, puncte de vedere care se aliniază perfect cu cele susținute de J.D. Vance, vicepreședintele american.
Fără îndoială, deși nu constituie „noii ruși din încăpere”, acești politicieni reprezintă o sursă de îngrijorare suficient de mare pentru europeni, încât aceștia din urmă nu ar trebui să se simtă liniștiți în legătură cu activitățile lor.
COMENTARII / 0