Belgia ar putea permite raiduri în locuințe pentru expulzarea migranților fără acte. Activiștii avertizează asupra unei „legi a fricii”

O lege aprobată de legislatorii belgieni ar putea autoriza poliția să penetreze forțat locuințele pentru a localiza și reține migranții fără acte care au primit...

O lege aprobată de legislatorii belgieni ar putea autoriza poliția să penetreze forțat locuințele pentru a localiza și reține migranții fără acte care au primit un ordin de evacuare. Această măsură, programată să devină efectivă în primăvara anului viitor, este contestată de grupurile de apărare a drepturilor omului, care avertizează că ar putea converti locuințele private în zone de aplicare a legilor de imigrare și ar putea intensifica frica în rândul familiilor, conform The Guardian.

Belgia ar putea adopta proceduri de percheziție în locuințe, inspirate de operațiunile ICE din Statele Unite, potrivit activiștilor pentru drepturile omului. Legislația aprobată de parlament autorizează forțele de ordine să pătrundă cu forța în case pentru a localiza și reține migranții fără acte care urmează să fie expulzați.

Belgia, de câteva luni, se desfășoară o dezbatere aprinsă privind măsurile propuse de coaliția de dreapta în funcție, care urmăresc să accelereze excluderea persoanelor cărora li s-a negat dreptul de ședere în țară.

Citește șiNostalgia comunismului, fenomen pe internet. Cum au ajuns clipurile „înainte era mai bine”, făcute cu AI, virale pe rețelele sociale

Înainte de votul parlamentar din ultima vineri, în toate zonele țării s-au organizat peste 60 proteste. Măsurile au fost contestate și de organizații neguvernamentale, judecători și asociații ale avocaților. Unii dintre critici au făcut legătura cu situația americană, unde operațiunile de arestare ale ICE s-au intensificat semnificativ în timpul administrației lui Donald Trump.

Poliția ar putea pătrunde în locuințe fără consimțământul proprietarilor.

Legea care va intra în vigoare în primăvara anului viitor, oferă autorităților belgiene de imigrare posibilitatea de a cere unui judecător de instrucție să acorde permisiunea de a intra în locuințe unde ar putea fi persoane fără documente. Măsura se extinde și la casele și apartamentele în care migranții sunt găzduiți de prieteni sau de membri ai familiei.

Conform unui mandat judecătoresc, forțele de ordine vor putea pătrunde în locuințe fără acordul ocupanților, în intervalul orar 5:00-21:00, chiar și în prezența copiilor. Odată ajunși în interior, polițiștii pot reține persoanele vizate și pot căuta documente de identitate.

„Este o lege a fricii”

Carine Thibaut, directorul secțiunii francofone a Amnesty International din Belgia, a subliniat că astfel de raiduri ar putea avea consecințe asupra copiilor și asupra celor care le oferă migranților un adăpost.

“Aceasta răspândește cu adevărat frica”

, ea a adăugat.

Autoritățile belgiene afirmă că măsurile vor viza persoanele cărora li s-a respins cererea de azil, care au refuzat să părăsească țara și sunt considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității naționale.

Criticii susțin că legea nu face distincție între lipsa documentelor și delincvență.

Mai multe organizații și specialiști în drept au subliniat că textul legislativ nu precizează în mod suficient ce constituie o amenințare la adresa ordinii publice. În argumentare, critici au menționat cazuri în care acești termeni au fost aplicați pentru a descrie persoane care au lucrat fără documente legale, au trecut pe roșu la semafor sau au furat din magazine.

Contestatarii susțin că, în aceste condiții, judecătorii vor dispune de un spațiu considerabil de interpretare în momentul în care stabilesc dacă permisiunea de a intra în locuințe private este justificată pentru aplicarea legislației privind imigrația.

Conform raportului Amnesty International, magistraturile nu dețin autoritatea completă de investigare și ar avea doar opțiuni restrânse pentru a cere informații adiționale. În plus, legislația nu prevede o modalitate prin care persoanele vizate să poată recurge la apel sau să conteste

„Ei spun mereu că este vorba despre infractori”, a afirmat Carine Thibaut. „Noi le răspundem că au deja toate instrumentele necesare pentru a aborda această problemă, deoarece pot face acest lucru prin intermediul sistemului judiciar obișnuit.”

Printre cele 20 de grupuri pentru drepturile omului, Amnesty International este una dintre cele care au semnalat că noua lege ar putea menține confuzia între absența unui statut legal și activitățile infracționale.

„Locuința este inviolabilă. Acest principiu constituțional nu ar trebui să depindă niciodată de statutul administrativ al celor care locuiesc acolo”, au comunicat organizațiile.

Notificări privind amplificarea măsurilor în Uniunea Europeană.

Platforma pentru Cooperare Internațională privind Migranții fără Documente (Picum), cu sediul în Bruxelles, a ridicat, de asemenea, critici similare.

„Acest lucru nu are absolut nimic de-a face cu persoanele care au comis infracțiuni”

Chiara Catelli, coordonatorul activităților de advocacy ale organizației, a spus.

„Este vorba, de fapt, despre dorința de a repatria persoane, de a le expulza, ceea ce reprezintă o procedură administrativă.”

Ea a avertizat despre posibilele efecte ale raidurilor la domiciliu asupra familiilor, menționând operațiunile desfășurate în Statele Unite.

„Cu toții am văzut consecințele devastatoare ale raidurilor la domiciliu din SUA, unde acestea alimentează frica și violența și destramă familiile. Este extrem de îngrijorător faptul că un stat membru al UE se îndreaptă acum în aceeași direcție”, a spus Catelli.

Reprezentanta Picum a precizat că măsuri asemănătoare, etichetate ca restrictive, sunt deja aplicate în Țările de Jos și Germania. În plus, regulamentul pentru returnări, aprobat recent în cadrul Uniunea Europene și conceput pentru a accelerate expulzările, conține dispoziții similare. Potrivit opiniei sale, această situație ar putea stimula și alte state membre să implementeze măsuri echivalente.

„Ne temem cu adevărat că acesta este începutul unui fenomen care se va extinde tot mai mult”, a afirmat ea.

În această etapă, Carine Thibaut a subliniat că astfel de acțiuni ar putea provoca o reducere progresivă a drepturilor esențiale.

„Este începutul reducerii statului de drept și al respectului pentru drepturile omului”, a spus reprezentanta Amnesty International. „De data aceasta vizează persoanele fără documente; după aceea, ar putea fi persoanele care consumă droguri. Așa se demontează încet-încet o societate bazată pe drepturile omului, pe respectul pentru justiție și pe separarea puterilor”, a avertizat ea.

COMENTARII / 0