Bloomberg: Cum au ajuns donatorii de sânge din România să finanțeze deficitul bugetar

Bloomberg prezintă cazul lui Ionuț Nedelea, un manager de proiect de 46 de ani, care oferă sânge de câteva ori pe an. După fiecare donare, el utilizează certificatul obținut pentru a accesa titlurile de stat destinate donatorilor.

Oferta de dobândă poate atinge valori peste 7%, reprezentând aproximativ un punct procentual în plus față de rata obișnuită pentru investitorii de retail, conform publicației americane.

Programul are o dublă miză: încurajează donarea de sânge, într-o țară care se confruntă periodic cu probleme legate de disponibilitatea acestuia, și oferă statului o sursă suplimentară de finanțare.

Citește șiDOCUMENT Luca Niculescu a depus lista miniștrilor și programul de guvernare la Parlament. Toate propunerile PSD, acceptate / Când se va da votul în plen

Conform estimărilor Bloomberg, din începutul anului 2025 s-au adunat în jur de 2,8 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 604 milioane de dolari, prin această facilitate, implicând zeci de mii de investitori individuali.

Investitorii de retail contribuie semnificativ la îndeplinirea necesarului statului.

România nu reprezintă singura națiune care încearcă să convingă cetățenii să contribuie direct la datoria publică. Italia, Japonia și Brazilia dezvoltă, la rândul lor, inițiative prin care obligațiunile guvernamentale sunt prezentate micilor investitori.

În România, inițiativele menite să sprijine cetățenii, printre care se numără ajutorul acordat donatorilor de sânge, furnizează aproape 20% din totalul necesar de împrumut al statului, indică Bloomberg.

Autoritățile beneficiază de un comportament distinct al micilor investitori. Aceștia aleg să păstreze obligațiunile până la termenul de scadență, în contrast cu anumite fonduri sau instituții externe, care pot scoate rapid capitalul în perioade de instabilitate.

Observația se reflectă la scară globală. În statele incluse în studiile OCDE, gospodăriile au controlat 11% din datoria publică în anul 2024, o proporție care a depășit de peste dublu valoarea din 2021.

Ministerul Finanțelor susține costul suplimentar.

În anul 2023, inițiativa românească a luat naștere, rezultând dintr-o campanie desfășurată în colaborare cu un post de radio rock. Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei, afirmă că avantajele sociale oferite justifică dobânda suplimentară acordată donatorilor.

„Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”

, a spus Nanu pentru Bloomberg.

Critici există și asupra planului general de a atrage cetățenii către datoria publică. Dobânzile preferențiale și avantajele fiscale ar putea transforma investitorii de retail într-o sursă de finanțare destul de costisitoare. În plus, transferul economiilor din depozitele bancare către obligațiuni guvernamentale ar putea exercita presiune asupra instituțiilor bancare.

În cazul unor investitori români, calculele rămân simple. Laviniu Beze, care reprezintă o asociație de investitori de retail, declară că face donări de patru ori pe an, iar titlurile de stat constituie 40% din portofoliul său.

Am tradingul în sânge

El a zâmbit, precizând că, în cazul unui investitor, o marjă procentuală supl