Blocul Național Sindical (BNS) solicită autorităților să adopte reforme urgente pentru integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, în contextul noii direcții asumate de Comisia Europeană prin consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030.
Într-un comunicat transmis marți, sindicaliștii afirmă că România trebuie să transforme obligațiile europene în politici publice concrete, care să garanteze accesul real al persoanelor cu dizabilități la educație, locuri de muncă și participare în societate.
„Blocul Național Sindical salută noua direcție asumată de Comisia Europeană prin consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030, un document care transmite un mesaj fără echivoc: statele membre trebuie să treacă de la declarații de intenție la politici publice care să garanteze accesul real al persoanelor cu dizabilități la educație, locuri de muncă și participare deplină în societate”, spune BNS.
„Pentru România, această strategie reprezintă mai mult decât o recomandare europeană. Este un semnal de alarmă privind eșecul unor politici care au menținut zeci de mii de persoane în afara pieței muncii și, implicit, în risc de sărăcie și excluziune socială”, arată BNS.
Sindicaliștii invocă datele Comisiei Europene, potrivit cărora doar 56,4% dintre persoanele cu dizabilități din Uniunea Europeană sunt active pe piața muncii, iar aproape trei din zece sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Conform reprezentanților BNS, în România, condițiile se agravează din cauza infrastructurii inaccesibile, a unui sistem educațional insuficient adaptat, a absenței serviciilor de sprijin pentru angajare și a unui sistem de prestații sociale care, în multe cazuri, descurajează integrarea profesională.
Ce măsuri recomandă BNS?
Blocul Național Sindical afirmă că includerea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități ar trebui să fie o prioritate națională.
„Nu putem vorbi despre o piață a muncii modernă și competitivă în timp ce mii de oameni pregătiți și capabili sunt excluși din cauza unor bariere administrative, infrastructurale sau a prejudecăților”, se arată în comunicat.
Organizația sugerează revizuirea mecanismului de stimulente destinat angajării persoanelor cu dizabilități, susținând investiții în adaptarea locurilor de muncă și a infrastructurii publice, creșterea serviciilor de sprijin pentru integrarea profesională, optimizarea utilizării fondurilor europene pentru sporirea ocupării, și eliminarea situațiilor în care angajarea cauzează pierderea unor beneficii sociale esențiale.
BNS apreciază faptul că strategia europeană recunoaște contribuția partenerilor sociali la formularea politicilor privind ocuparea persoanelor cu dizabilități și solicită Executivului să elaboreze reforme în colaborare cu sindicatele și organizațiile reprezentative.
„Solicităm Guvernului României ca toate reformele privind ocuparea, protecția socială și accesibilitatea să fie elaborate prin dialog social real, împreună cu sindicatele și organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități”,
organizația precizează.
BNS susține includerea în acordurile colective de muncă a unor prevederi ce vizează amenajări rezonabile la locul de muncă, protejarea angajaților care devin dizabili în timpul activității, lupta împotriva discriminării și asigurarea unui acces egal la instruire profesională și la promovare.
Planul național cu scopuri cuantificabile
Sindicaliștii consideră că noile mecanisme de monitorizare introduse de Comisia Europeană trebuie transpuse într-un plan național cu indicatori clari și resurse dedicate.
„BNS consideră că aceste obiective trebuie asumate printr-un plan național concret, cu indicatori măsurabili, resurse financiare dedicate și responsabilități clare pentru instituțiile publice”, mai spune comunicatul de presă.
În concluzie, organizația evidențiază faptul că integrarea persoanelor cu dizabilități nu constă exclusiv în îndeplinirea unei obligații de a asigura drepturile de bază, ci reprezintă și o șansă de dezvoltare economică.
„Incluziunea persoanelor cu dizabilități nu reprezintă doar o obligație privind respectarea drepturilor fundamentale. Ea înseamnă creștere economică, reducerea deficitului de forță de muncă și valorificarea potențialului profesional al unor oameni care, prea mult timp, au fost excluși din viața economică”
BNS a concluzionat.
Editor: Ana Petrescu
COMENTARII / 0