Ilie Bolojan, în calitate de premier interimar, a făcut o declarație joi într-o conferință de presă.
Asta este starea reală a economiei, fără deficite imense, care sunt gândite doar pe îndatorare, dar care nu mai puteau fi susținute
, a afirmat Bolojan.
El a considerat că este anormal și imoral ca cei care au contribuit la deteriorarea situației economice în 2023 și 2024 să critice ulterior pe cel care încearcă să remedieze problema.
În acest context, Bolojan a tras o paralelă între incendiul lăsat de guvernele anterioare și eforturile de a-l stinge, declarând:
Citește șiVideo Legea femicidului, doar pe hârtie. Metodologia care ar trebui să prevină tragediile, încă în așteptare
să vii și să critici pe cel care vine să stingă focul
, atunci când guvernele care au fost în 2023, 2024 au dat foc la acoperișul casei României.
În opinia sa, ultimele date INS reprezintă un semn că economia noastră se însănătoșește.
INS a dat publicității informații privind evoluția inflației și recesiunea tehnică, care nu constituie o surpriză, ci mai degrabă rezultatul direct al mai multor factori economici.
Previziunile formulate de acesta în perioada recentă au fost întotdeauna realiste, fără a ridica așteptări care să nu poată fi ulterior îndeplinite.
Inflația reprezintă o consecință cumulativă a multiplelor factori. Atunci când există deficite financiare considerabile, adică atunci când se injectează o cantitate mare de bani în economie, rezultatul este inevitabil: crearea unei premise pentru inflație. Mai mult, anul precedent a început deja cu o rată a inflației destul de ridicată. Trebuie să se ia în considerare și impactul liberalizării prețului la energie electrică, precum și majorarea cu două procente a TVA-ului, începând cu anul 2025. De asemenea,
efectele conflictului din Iran
au dus la creșterea prețurilor la carburanți și la îngrășăminte agricole, influențând atât costurile de producție, cât și alte prețuri.
Procesul de scădere a inflației va deveni mai evident odată cu ieșirea din calcul a perioadelor cu inflație ridicată din anul precedent, în special lunile iulie și august. În urma acestei ajustări, inflația anuală va începe să înregistreze scăderi în raportările lunilor următoare. Potrivit declarațiilor lui Ilie Bolojan, în luna iulie ne putem aștepta la o inflație de aproximativ 8%, pentru ca aceasta să scadă spre 6% în august.
În niciun caz nu a fost observată o ajustare a deficitului care să nu fie însoțită de o scădere a activității economice.
„Nu s-a văzut nicăieri o corecție de deficit fără o contracție economică”
Premierul a făcut cunoscut faptul că intrarea în recesiune tehnică a fost anticipată, însă acest fenomen reprezintă un indiciu că economia națională se redresează.
„economia noastră se însănătoșește”
Potrivit datelor revizuite de Institutul Național de Statistică pentru ultimele luni ale anului anterior, se înregistrează trei trimestre consecutive de scădere economică. Acest fenomen era previzibil și, deși poate părea nefaste, consider că reflectă o însănătoșire a economiei noastre. În perioadele recente, am cunoscut deficite financiare considerabile, însă ritmul de creștere economică a fost relativ modest. Spre exemplu, în 2024, deficitul a atins 9%, în timp ce creșterea economică a fost de aproximativ 1%. Aceste cifre sugerează că am stimulată excesiv cererea prin împrumuturi, fără un echivalent corespunzător în ceea ce privește producția internă, cu scopul de a camufla o contracție economică.
În acest moment crucial, realitatea economică este dezvăluită fără deficite excesive care se bazează exclusiv pe împrumuturi și care au devenit insostenabile. Orice ajustare de această natură conduce la o scădere a activității economice. Nu există exemple de ajustări ale deficitului care să nu fi avut repercusiuni negative asupra economiei. Pentru a diminua deficitul, se reduce cheltuirea pe seama creditului, ceea ce duce în mod inevitabil la o scădere a consumului și a ritmului de creștere economică.
Anul trecut a înregistrat o scădere a deficitului, ceea ce demonstrează că suntem pe drumul cel bun. Mi se pare iresponsabil și complet lipsit de fundament să se susțină că această reducere a deficitului a fost obținută prin manipulări contabile ce implică neachitarea facturilor. Acest lucru poate fi demonstrat în mod simplu. Există două metode de calculare a deficitului: deficitul cash, care se referă la facturile plătite din fonduri împrumutate, și deficitul ESA, care include și facturile emise, dar care rămân neplătite.
În perioada precedentă, deficitul de numerar a înregistrat o valoare de 7,6% din PIB, în timp ce deficitul conform ESA a ajuns la 7,9% din PIB, diferența fiind extrem de mică, după cum subliniază Bolojan.
Acesta adaugă că facturile au fost achitate, inclusiv cele cu termen de plată depășit, de mult timp, iar Ministerul Dezvoltării a confirmat că toate facturile au fost plătite până la sfârșitul anului.
Anul trecut am avut deficitul cash de 7,6% din PIB și deficitul ESA de 7,9% din PIB – o diferență minimă – gândiți-vă cum a fost în 2024 – care arată că facturile au fost plătite, chiar și cele restante, de mult timp. Ministerul Dezvoltării a anunțat că la finalul anului toate facturile au fost plătite”,
a declarat Bolojan.
Bolojan considera că este iresponsabil ca cei care au
dat foc acoperișului
țării în perioada 2023-2024 să critice ulterior persoana care stinge incendiul.
În opinia sa, acest comportament este imoral și anormal.
Ilie Bolojan a exprimat opinii ferme cu privire la starea economiei și criticile aduse de către cei care anterior au contribuit la deteriorarea situației financiare a României.
El a considerat că este lipsit de logică și incorect ca cei care au dus la agravarea problemelor economice în perioada 2023-2024, prin crearea unor deficite financiare și prin generarea inflației în scopuri electorale, să critice ulterior pe cel care se străduiește să remedieze situația.
Bolojan a adăugat că procesul de remediere a problemelor economice implică, inevitabil, anumite consecințe negative, la fel cum apa folosită pentru stingerea incendiilor poate cauza distrugeri suplimentare.
„Este oricum anormal și imoral ca atunci când guvernele noastre, care au fost în 2023, 2024, au dat foc la acoperișul casei României, au generat deficite prin aruncarea banilor în toate direcțiile, evident în scop electoral, prin inflația care a fost generată, să vii și să critici pe cel care vine să stingă focul. Pentru că atunci când stingi focul, în mod inevitabil apa mai distruge câte ceva, care oricum n-ar fi putut fi salvat. Dar asta nu e un lucru normal, și cred că e un aspect de responsabilitate din partea noastră ca, știind ceea ce am preluat, și ceea ce se poate face, în afara disputelor politice, în afara unui context sau altul, să fim responsabili pentru această țară și să ne comportăm în mod rațional”
Sorin Grindeanu, lider al PSD, a declanșat o serie de critici virulente la adresa lui Ilie Bolojan, după ce Institutul Național de Statistică a raportat o creștere a inflației anuale care a depășit 10% în cursul lunii aprilie.
Fostul guvern, sub conducerea lui Bolojan, a fost acuzat de Grindeanu că a înregistrat trei trimestre consecutive de contracție economică.
„Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort…din punct de vedere economic”
, a comentat Grindeanu pe platforma Facebook.
Într-o declarație făcută miercuri, Grindeanu a mai susținut că Parlamentull „nu l-a demis pe Ilie Bolojan, ci INS l-a făcut”.
Liderul PSD Sorin Grindeanu a lansat atacuri la adresa lui Ilie Bolojan după ce Institutul Național de Statistică a anunțat creșterea inflației anuale la peste 10% în luna aprilie. Liderul PSD Sorin Grindeanu a lansat atacuri la adresa lui Ilie Bolojan după ce Institutul Național de Statistică a anunțat creșterea inflației anuale la peste 10% în luna aprilie. Potrivit lui Grindeanu, reforma Guvernului Bolojan a adus trei trimestre consecutive de scădere economică. „Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort…din punct de vedere economic”, a scris acesta pe Facebook. Grindeanu a mai afirmat miercuri că „pe Ilie Bolojan nu l-a demis Parlamentul, l-a demis INS”.
Editor : Alexandru Costea
COMENTARII / 0