Bolojan: România reduce deficitul la 7,9%, „nu ne întoarcem în urmă

Conform datelor Eurostat, România a înregistrat o scădere a deficitului total de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025. Această reducere semnificativă a rezultat din implementarea unor măsuri în a doua jumătate a anului anterior, care au vizat diminuarea cheltuielilor și majorarea veniturilor, precum și din utilizarea eficientă a fondurilor europene și reajustarea proiectelor de investiții prevăzute în PNRR.

Deficitul total al României, calculat după metodologia europeană şi care include toate cheltuielile şi obligaţiile statului, a scăzut de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat. Această scădere importantă a venit din măsurile luate în a doua parte a anului trecut pentru reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor, dar şi din folosirea fondurilor europene şi ajustarea investiţiilor din PNRR

a declarat Bolojan pe Facebook.
became

Citește șiComisia Europeană va analiza introducerea unei taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor energetice

România a reușit să își micșoreze deficitul total de la 9,3% în anul 2024 la 7,9% în anul 2025, potrivit raportărilor Eurostat. Această descreștere considerabilă este rodul unor decizii strategice luate în partea a doua a anului precedent, care au avut drept scop limitarea cheltuielilor și sporirea veniturilor, la care s-a adăugat exploatarea optimă a fondurilor europene și reevaluarea investițiilor incluse în PNRR.

I chose the second

Conform datelor raportate de Eurostat, 7,9% reprezintă deficitul total al României în 2025, valoare care reflectă o scădere față de 9,3% din 2024. Bolojan a afirmat, pe Facebook, că această evoluție pozitivă se datorează măsurilor adoptate în a doua jumătate a anului trecut, care au avut ca obiective reducerea cheltuielilor, majorarea veniturilor, utilizarea fondurilor europene și ajustarea investițiilor din PNRR.

România continuă să înregistreze cel mai mare deficit în cadrul Uniunii Europene, însă a realizat și cea mai semnificativă ajustare. Reducerea deficitului, după cum se consideră, nu constituie un obiectiv în sine, ci mai degrabă un demers esențial pentru consolidarea sănătoasă a finanțelor naționale, a afirmat el.

De ani de zile, cheltuielile României au depășit posibilitățile financiare, generând o creștere constantă a datoriei. 60 de miliarde de lei reprezintă aproximativ costul dobânzilor pentru împrumuturile contractate anterior, fiind similar cheltuielilor necesare construirii unei infrastructuri rutiere ample cum ar fi Autostrada Moldovei. Acest tipar nesustenabil a fost întrerupt, fiind inițiate eforturi pentru schimbarea direcției economice și recâștigarea controlului asupra sectorului financiar. Premierul a afirmat:

Acum începem să schimbăm această direcţie şi să recâştigăm controlul asupra economiei. Avem nevoie de această ajustare pentru ca economia să nu mai depindă de datorie scumpă, ci de investiţii, muncă şi competitivitate

.

Potrivit lui Ilie Bolojan, scăderea cu un singur procent din deficit, echivalentă cu o sumă de aproximativ 20 de miliarde de lei, are drept rezultat o reducere a cheltuielilor cu dobânzile și o alocare mai mare de fonduri pentru dezvoltare, infrastructură și servicii publice.

România traversează o perioadă de ajustare economică, care, cu cât este implementată mai prompt, cu atât mai rapid va putea debuta o expansiune economică durabilă, reflectată ulterior în standardul de viață. Pe de altă parte, costurile de finanțare pentru țară au potențialul de a scădea. În prezent, eforturile sunt distribuite la nivelul întregii societăți, perioadă ce necesită răbdare și sacrificii din partea tuturor. Șeful Executivului a adresat mulțumiri pentru înțelegere și sprijin. Potrivit datelor Eurostat, direcția actuală este corectă, economia stabilizându-se fără a compromite viitorul generațiilor viitoare.

Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat

, a concluzionat oficialul.

Potrivit datelor Eurostat, făcute publice miercuri, nivelul datoriei guvernamentale a României a înregistrat o creștere, ajungând la 59,3% din Produsul Intern Brut în anul 2025, comparativ cu 54,8% din PIB în 2024 și 49,3% din PIB în 2023.

Anul trecut, deficitul a înregistrat o valoare de 7,9% din Produsul Intern Brut, comparativ cu 9,3% din PIB în anul 2024 și 6,6% din PIB în 2023.

1.916 miliarde lei reprezintă valoarea Produsului Intern Brut înregistrat în anul 2025, marcând o creștere semnificativă față de perioadele precedente, când acesta era de aproape 1.760 miliarde lei în 2024 și 1.590 miliarde lei în 2023.

Țara noastră a înregistrat concomitent două recorduri negative la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2025: un deficit bugetar fără precedent și o inflație record. România se confruntă astfel cu o situație economică delicată. În acelaşi timp, Bolojan a afirmat că România și-a redus deficitul la 7,9%. „Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat”, a declarat el.

became

Romania a doborât concomitent două recorduri nefaste pe scena Uniunii Europene în 2025: cea mai mare deficitul bugetar și cea mai înaltă rată a inflației. În acest context, se remarcă reducerea deficitului la 7,9% și se exprimă îngrijorarea că ar fi regretabil să reîntoarcem la punctul de start.

NO, here is another attempt:

România deține, în acelaşi timp, două titluri negative în cadrul UE pentru 2025: cea mai mare valoare a deficitului bugetar și cea mai mare inflație. „Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat”.

Potrivit raportului publicat de Eurostat, România a înregistrat la finalul anului 2025 un deficit bugetar de 7,9% din PIB, cea mai mare valoare din Uniunea Europeană, ceea ce îi consolidează statutul de „lider” în ceea ce privește acest indicator nefavorabil.

— nicio declarație directă în textul original —

devine

La sfârșitul anului 2025, România a raportat un deficit bugetar de 7,9% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat, ocupând astfel o poziție de lider, însă unul nefavorabil.

în urma rescrierii

Eurostat a publicat datele care arată că România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar de 7,9% din PIB, fiind astfel în fruntea Uniunii Europene cu cel mai mare deficit.

în urma reformulării

Datele Eurostat arată că, la finalul lui 2025, România are un deficit bugetar de 7,9% din PIB , cea mai mare valoare înregistrată în Uniunea Europeană .

și

În Uniunea Europeană, România are cel mai mare deficit bugetar, de 7,9% din PIB , potrivit Eurostat și asta la 2025.

și rescris

România, cu un deficit de 7.9 % din PIB la 2025 devine lider în UE potrivit Eurostat .

în final

Conform Eurostat, România a înregistrat un deficit bugetar de 7,9% din PIB la sfârșitul anului 2025, fiind astfel țara cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.

În cadrul acestui scenariu, zona euro și Uniunea Europeană au înregistrat deficite guvernamentale de 2,9%, respectiv 3,1% din PIB, majoritatea statelor membre reușind să mențină sub control dezechilibrele economice.

Potrivit raportului prezentat, datele Eurostat referitoare la deficit și datoria publică pentru perioada anilor 2022–2025 se bazează pe informațiile furnizate de statele membre ale UE în prima notificare din anul 2026, în conformitate cu procedura de deficit excesiv (EDP). Eurostat utilizează sistemul european de conturi ESA 2010 drept fundamentare pentru această analiză. Raportul respectiv oferă detalii și despre cheltuielile și veniturile guvernamentale.

Conform datelor recente, ponderea deficitului guvernamental în raport cu PIB-ul în zona euro EA20 a înregistrat o scădere, trecând de la 3,0% în 2024 la 2,9% în 2025.

La nivelul Uniunii Europene, procentul respectiv a stagnat la valoarea de 3,1%, similară cu cea înregistrată în anul 2024.
În ceea ce privește zona euro, raportul datoriei guvernamentale la PIB a înregistrat o creștere, de la 87,0% la sfârșitul anului 2024 la 87,8% la sfârșitul anului 2025.
O evoluție similară s-a înregistrat și la nivelul UE, unde raportul a crescut de la 80,7% la 81,7%.