Bugetul 2026: Deficit de 6,2% și investiții de 163 miliarde lei

Legea bugetului de stat a primit undă verde de la Parlament, fiind aprobată cu o majoritate de 319 voturi în favoarea sa, în timp ce 104 de voturi au fost contra, un parlamentar s-a abținut, iar doi nu au participat la vot.
Au fost adoptate concomitent și prevederile Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Toate reformele implementate până în prezent

– printre care se numără reforma administrației, ajustările pensiilor speciale și diminuarea cheltuielilor în instituțiile publice – au fost integrate în această lege, a declarat premierul Ilie Bolojan după aprobarea legilor.

Citește șiCălin Georgescu și Horațiu Potra la Curtea de Apel București. Se judecă procesul în care sunt acuzați de tentativă la lovitură de stat

Proiecțiile pentru 2026 și 2027 au fost fundamentate pe estimări economice precise. În anul 2026, valoarea estimată a PIB este de 2.045 miliarde lei, în timp ce pentru 2027 această valoare este prognozată a fi de 2.182 miliarde lei.

Bugetul pentru 2026 prevede o creștere a veniturilor totale de la 34,7% la 36,0% din PIB, potrivit Ministerului Finanțelor, care subliniază că această evoluție se datorează atât măsurilor de consolidare fiscală, cât și unei îmbunătățiri a colectării.

„reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât şi o îmbunătăţire a colectării”

În detaliile bugetului, veniturile curente, care includ venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului, sunt estimate la 31,1% din PIB.
În cifre absolute, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt prognozate să ajungă la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente sunt estimate la 636,3 miliarde lei.

Bugetul General Consolidat prevede venituri totale de 736,5 miliarde lei, ceea ce echivalează cu 36,0% din PIB. În structura acestora, veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei, adică 31,1% din PIB.

Conform datelor prezentate, 100 miliarde lei reprezintă diferența dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat și veniturile curente pentru anul 2026. Această discrepanță semnificativă subliniază impactul considerabil al fondurilor europene și al altor venituri de capital asupra bugetului. Finanțările europene joacă un rol crucial în sprijinirea investițiilor publice și stimularea dezvoltării economice, așa cum reiese din proiectul de buget. Se estimează că veniturile fiscale vor crește de la 16,9% din PIB în 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în 2026, ceea ce înseamnă o creștere de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În paralel, contribuțiile de asigurări sociale urmează să crească de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, respectiv de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei. Aceste schimbări reflectă efectele măsurilor luate de Guvern anul trecut pentru a îndeplini angajamentele asumate prin reforma fiscală din PNRR și pentru a răspunde evaluărilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustării fiscal-bugetare.

Pentru anul 2026, problema deficitului persistă

În urma dezvăluirii proiectului de buget, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a reconfirmat detaliile referitoare la o ţintă de deficit cash inferioară celei anticipate pentru anul în curs, fiind estimată la aproximativ 7,7% din PIB. Ministrul a oferit detalii suplimentare, explicând că micșorarea deficitului cash se datorează în principal renegocierilor Planului Național de Redresare și Reziliență cu Comisia Europeană, proces care a devenit posibil ca urmare a câștigării încrederii acesteia din urmă.

La începutul lunii martie, Alexandru Nazare a explicat că obiectivul este de a diminua deficitul la aproximativ 6% din PIB, în ciuda presiunilor economice persistente.

„Trebuie să avem un buget realist. Nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, care oferă doar speranțe false populației vulnerabile.”

El a adăugat că, deși dobânzile au crescut cu aproximativ 0,5% din PIB datorită împrumuturilor acumulate în anii precedenți, investițiile vor depăși nivelul din 2025, în special cele finanțate din fonduri europene, care sunt estimate să crească de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei. Scopul este de a reduce nevoia de împrumut a statului și de a crea condiții pentru o finanțare mai avantajoasă, în vederea îmbunătățirii nivelului de trai al românilor.

Pentru anul 2026, bugetul prezintă anumite cifre cheie. Deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, în timp ce investițiile sunt planificate să ajungă la 163 miliarde de lei. Potrivit declarațiilor,

nu sunt oferite detalii suplimentare

în acest moment. Însă, se știe că Bolojan are în vedere aceste cifre pentru bugetul viitor.

În anul 2026, cheltuielile pentru acoperirea dobânzilor se estimează a crește cu circa 10,3 miliarde lei, trecând de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Această creștere este o consecință a costurilor generate de finanțarea deficitului bugetar acumulat în anii precedenți și a ratelor de dobândă ridicate pe piețele financiare, potrivit explicațiilor oferite de Finanțe. Ca urmare, cheltuielile pentru dobânzi reprezintă aproximativ 3,0% din PIB, având în vedere că bugetul pentru anul 2026 se bazează pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Conform datelor de la Finanțe, se prevede o scădere a cheltuielilor de personal ca pondere în PIB, de la 8,8% la 8,2%, drept urmare a deciziilor luate de Guvern în sectorul administrației publice.
În paralel, cheltuielile pentru asistență socială rămân, în valoare nominală, în jurul a 250 de miliarde de lei.
Ca procent din PIB, aceste cheltuieli se reduc de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, această modificare fiind cauzată în principal de creșterea prognozată a economiei.

În cadrul procesului de alocare a fondurilor, pachetul de solidaritate a stârnit controverse în rândul coaliției, fiind unul dintre aspectele litigioase pe durata discuțiilor privind bugetul. 3,1 miliarde de lei au fost alocate pentru finanțarea sa, după ce bugetul ICCJ a suferit o reducere de la 4,9 miliarde de lei. Acest fapt reflectă efortul de a asigura resursele necesare pentru solidaritate, concomitent cu ajustarea bugetului instanței.

Pentru anul 2026, fondurile disponibile în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt considerate vital importante în ceea ce privește bugetul.

Valoarea totală a fondurilor alocate pentru investiții este de aproximativ 163,8 miliarde lei, înregistrând o creștere de 25,6 miliarde lei față de anul 2025, ceea ce conduce la o pondere de peste 8% din PIB, comparativ cu 7,2% în anul anterior.

Investițiile României pentru anul în curs sunt susținute în mare parte de fonduri europene, care se ridică la peste 110 miliarde de lei, reprezentând aproximativ două treimi din totalul investițiilor planificate.
Creșterea bugetului alocat fondurilor europene este de peste 40% față de anul precedent, când bugetul era de 78 miliarde de lei, odată cu integrarea fondurilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare.
O sumă de aproximativ 6 miliarde de lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, care va permite României să beneficieze până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde de euro.
Aceste fonduri vor fi alocate pentru susținerea programelor de înzestrare militară, precum și pentru dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, cum ar fi Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.

Planul Național de Redresare și Reziliență PNRR continuă să joace un rol crucial în bugetul propus pentru anul 2026. Țara noastră încă are oportunitatea de a atrage fonduri suplimentare de peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană. Numeroase proiecte se află în faze avansate de execuție. Trebuie să fie încheiate până în august 2026 lucrări majore de infrastructură, cum ar fi Autostrada Moldovei, dar și proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în sectoarele energetic, eficiență energetică și mobilitate urbană.