Bulgaria ar urma să devină parte a unui program NATO destinat combaterii amenințărilor aeriene care zboară la joasă altitudine. Ministrul Apărării, Dimitar Stoyanov, a precizat că autoritățile de la Sofia estimează că aderarea va avea loc până la sfârșitul lunii octombrie.
Bulgaria va achita 220.000 de euro pe an.
În ziua de miercuri, în cadrul unei audieri parlamentare despre atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră și incendiile unor antene Starlink situate în vecinătatea capitalei bulgare, ministrul a precizat că Bulgaria nu a integrat încă programul inițiat în 2025, deoarece autoritățile au considerat necesar să determine mai întâi cât ar costa aderării și să verifice dacă bugetul permite această cheltuială.
Citește șiPéter Magyar invocă violențele din Franța pentru a apăra politica dură a Ungariei privind migrația: „Nu vom ceda niciunei presiuni”
În conformitate cu The Sofia Globe, suma pe an a fost fixată la 220.000 de euro, sumă pe care Ministerul Apărării estimează că o poate asigura.
„Am primit informații despre valoarea contribuției, care este de 220.000 de euro pe an. Estimările Ministerului Apărării arată că ne putem permite această sumă, iar Bulgaria va face parte din proiect cât mai curând posibil. Ne așteptăm ca până la 30 octombrie să fim deja parte a acestuia”, a declarat Dimitar Stoianov.
Programul vizează întărirea abilităților de apărare împotriva amenințărilor aeriene ce se desfășoară la altitudini reduse, o categorie în care se includ și dronele.
80 de milioane de euro sunt destinați pentru achiziționarea de sisteme antidronă.
Bulgaria este deja implicată în programul NATO Drone Edge, conceput pentru a îmbunătăți abilitățile de apărare împotriva dronelor, iar ministrul Apărării a declarat că țara nu intenționează să se retragă din această inițiativă.
Conform declarației lui Stoianov, autoritățile bulgare planifică să investească 80 de milioane de euro prin intermediul mecanismului european SAFE, pentru a dobândi 20 de sisteme antidronă.
Din totalul menționat, 10 unități vor avea caracter mobil, permițându-le să fie mutate în regiunile ce necesită securitate, în timp ce celelalte 10 vor rămâne staționare.
Împreună cu Spania, achiziția va fi efectuată. Cele două state intenționează să încheie un memorandum de înțelegere pentru achiziția comună a echipamentelor.
În decursul unei săptămâni, Patru nave au fost atacate cu drone în Marea Neagră.
4 nave comerciale au fost atacate cu drone în Marea Neagră în decurs de o săptămână. Două dintre ele s-au scufundat și mai mulți marinari au rămas dispăruți.
La data de 6 octombrie, două zăvoi au fost lovite în apropierea coastelor Bulgariei. Prima dintre ele, Alfa Watan, aflată sub stela Togo, a scufundat, iar zece de marinari au dispărut. A doua zăvoi, Able, aflată sub stela Palau, a înflăcărat. Toți cei 18 membri ai echipajului au fost eliberați, însă doi dintre ei au suferit răniri.
Marți, 13 octombrie, două nave comerciale suplimentare au fost atacate de drone în aceași regiune.
Una dintre ele, HS Dignity, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat. Cinci marinari au fost salvați, iar alți 11 au fost dați dispăruți. Căutările, întrerupte din cauza vremii nefavorabile, au fost reluate miercuri.
În zona pavilionului maltez, nava Chelsea-3 a suferit impactul a trei drone, însă toți cei 15 marinari de pe bord au fost salvați.
Conform informațiilor de navigație menționate de Reuters, navă Chelsea-3 a trecut anterior portul Tulcea, în timp ce HS Dignity se îndrepta spre portul Brăila.
Bulgaria a solicitat ajutorul NATO și a purtat conversații cu România și Turcia.
În urma atacurilor, autoritățile bulgare au solicitat sprijin internațional pentru monitorizarea spațiului aerian și a rutelor maritime din Marea Neagră.
Premierul Rumen Radev a discutat marți cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre măsurile necesare pentru protejarea navigației comerciale.
Ministerul Apărării, Dimitar Stoyanov, a purtat discuții și cu reprezentanții săi din România și Turcia.
Autoritățile din Bulgaria nu au atribuit oficial atacurile Rusiei, însă premierul Radev a susținut că rezultatul acestora favorizează Moscova.
Într-o comunicare oficială, ambasadoarea Rusiei din Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat că nu deține informații furnizate de Ministerul rus al Apărării privind atacurile asupra navelor comerciale și nu a respins posibilitatea ca o terță parte să fi provocat aceste incidente.
Atacurile afectează o regiune importantă pentru transportul mărfurilor către și dinspre Ucraina. Bombardamentele rusești asupra porturilor ucrainene au determinat Kievul să se bazeze în mare măsură pe porturile dunărene și pe rutele maritime situate lângă coastele României și Bulgariei.
În aceste circumstanțe, asigurarea siguranței traficului comercial în Marea Neagră s-a transformat într-o preocupare comună pentru NATO din zonă.
COMENTARII / 0