Într-o declarație acordată Euronews, Andrei Giurov, actualul prim-ministru, a lăsat să se înțeleagă, fără a menționa vreun nume, că Delian Peevski, un mogul influent, ar fi fost factorul decisiv în obținerea unei invitații pentru Bulgaria în Consiliul pentru Pace, după ce SUA i-au impus sancțiuni.
Nu pot dezvălui numele
a declarat el, sugerând că această manevră ar fi o modalitate de a evita sancțiunile SUA.
Citește șiTrump spune că l-a convins pe Zelenski să reducă atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești
Într-un interviu recent acordat Euronews, Andrei Giurov, premierul interimar al Bulgariei, a făcut dezvăluiri despre implicarea țării sale în „Consiliul pentru Pace”, o inițiativă foarte discutată sub conducerea președintelui american Donald Trump.
Nu a fost un consens la nivel guvernamental
, a afirmat el, susținând că această decizie a fost luată de un singur oligarh.
Potrivit lui Giurov, decizia menționată anterior nu constituie o reflectare a poziției oficiale a statului bulgar și nici nu a primit aprobarea Parlamentului de la Sofia. Acest aspect a fost evidențiat în context.
Șeful guvernului de la Sofia nu a oferit detalii despre identitatea oligarhului, însă Euronews și mass-media din Bulgaria au scos în evidență faptul că persoana în cauză este Delian Peevski, un mogul media și om politic. Acesta este cel care a influențat decizia.”
became
Deși premierul nu a menționat numele oligarhului, informații suplimentare au fost oferite de Euronews și de către mijloacele de informare în masă din Bulgaria, care au făcut publică identitatea lui Delian Peevski , mogul media și figură politică.
În centrul atenției se află Delian Peevski, un nume care a stârnit interesul publicului.
Într-o declarație acordată pentru Euronews, prim-ministrul de la Sofia a subliniat că adeziunea la Consiliul pentru Pace a fost determinată de interesele personale ale unui singur om de afaceri supus sancțiunilor în baza Legii Magnitski.
„o chestiune personală a unui singur oligarh care este sancționat prin Legea Magnitski”
, a afirmat premierul, sugerând că această decizie ar putea fi corelată cu încercările oligarhului de a obține ridicarea sancțiunilor care îl vizează.
El a exprimat îndoieli cu privire la eficacitatea acestei abordări, evidențiind persistența influenței oligarhilor în cadrul scenei politice din Bulgaria, și a afirmat: Nu sunt convins că se va bucura de succes.
În prezent, Peevski este subiectul unor sancțiuni din partea Statele Unite și a Regatului Unit pentru acuzații de mită și corupție, fiind o figură cunoscută de mult timp în scena politică a Bulgariei.
Peevski, lider al formațiunii politice care reprezintă interesele minorității turce, a făcut obiectul unor acuzații frecvente legate de presupusa cumpărare de voturi. El a avut o perioadă lungă de alianță cu Boiko Borisov, fostul premier de dreapta care a deținut cel mai mult timp funcția de lider al guvernului din Sofia.
La Sofia, Kiril Petkov, fostul premier de la Continuăm Schimbarea, a făcut dezvăluiri despre influența lui Peevski asupra sistemului judiciar și a serviciilor de securitate, afirmând că acesta deține o putere considerabilă.
Decizia de participare la Consiliul pentru Pace nu a fost validată de către Parlament. Această situație a ridicat întrebări cu privire la procesul de luare a deciziilor.
În ianuarie, Bulgaria a fost printre puținele state membre UE care au decis să adere la Consiliul pentru Pace. Doar două națiuni din cadrul blocului comunitar, și anume Bulgaria și Ungaria, au confirmat participarea lor ca membri cu drepturi depline.
În cadrul primei întâlniri a Consiliului pentru Pace, Nicușor Dan, președintele României, a luat parte ca observator.
În perioada respectivă, propunerea a venit din partea lui Rosen Jeliazkov, care ocupa atunci funcția de prim-ministru, cu puțin timp înainte ca executivul său să fie răsturnat în urma unor proteste masive.
Potrivit lui Giurov, procesul de ratificare a participării Bulgariei nu a fost încă finalizat la nivel parlamentar, iar în cazul în care acest lucru se va întâmpla, chestiunea poate fi deferită Curții Constituționale pentru evaluare.
În contextul în care UE are anumite rezerve, exprimându-și îngrijorarea cu privire la posibilele implicații ale mandatului Consiliului, Carta ONU ar putea fi încălcată, ceea ce ar putea complica procesul de participare.
Recent, au apărut îndoieli cu privire la participarea țării la inițiativa respectivă. Guvernul bulgar a fost acuzat că a luat această decizie fără o consultare adecvată.
Nu a fost decât «decizia unui singur oligarh»
, a declarat actualul premier de la Sofia. Această afirmație a ridicat întrebări despre transparența și procesul decizional din cadrul guvernului.
La început, participarea statului bulgar a fost promovată ca o susținere a unui proiect de reconstrucție a Gazei după confruntarea armată dintre Israel și Hamas.
În ciuda acestui fapt, Giurov a susținut că atunci când Trump a extins mandatul Consiliului la nivel global, atât rolul Bulgariei, cât și acordul propriu-zis trebuiau reexaminate. Odată cu această extindere,
„rolul Bulgariei și acordul în sine ar trebui reevaluate”
a afirmat el.
În cadrul discuțiilor, Donald Trump a fost criticat pentru faptul că nu are un mandat clar de timp în cadrul Consiliului pentru Pace, iar analizele juridice europene au evidențiat deficiențe majore în ceea ce privește structura și concentrarea puterii în mâinile președintelui. Au fost ridicate îngrijorări cu privire la puterile aproape nelimitate ale acestuia, fără o perioadă definită de exercitare a funcției.
Deși există anumite preocupări, Bulgaria este hotărâtă să păstreze legături strânse cu Statele Unite, a declarat Giurov.
El a accentuat necesitatea de a menține relațiile consolidate de-a lungul anilor între cele două maluri ale Atlanticului, exprimându-se în acest sens într-un interviu acordat Euronews. Totodată, a reliefat valoarea unei Europe robuste și autonome, aptă să se autofinanțeze.
COMENTARII / 0