var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id = ‘AdSense’;
Se setează proprietatea className a elementului ad la valoarea ‘AdSense’.
Citește șiTrump spune că Hegseth „face o treabă bună”, în contextul informațiilor privind viitorul nesigur al acestuia în fruntea Pentagonului
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
Variabila ad are setată proprietatea style.top la valoarea ‘-1px’;.
S-a setat înălțimea stilului pentru elementul ad la 1px.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3883167″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/candidatul-la-presedintia-frantei-care-vrea-sa-arunce-in-aer-motorul-franco-german-al-europei-3883167″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
Marine Le Pen nu reprezintă singura candidată la alegerile prezidențiale franceze care promite să schimbe radical status quo-ul din Uniunea Europeană.
googletag.cmd.push( function
Dacă radicalul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon ar deveni președinte al Franței, el ar manifesta intenția de a submina legătura esentială a blocului: alianța franco-germană, care a constituit fundamentul integrării europene de-a lungul decadelor, însă, în viziunea sa, a servit în primul rând scopurilor Berlinului, potrivit Politico.
Mai rămân nouă luni până la scrutinul crucial al prezidențialului din Franța, însă impulsul inițial al campaniei lui Mélenchon și disputele interne dintre ceilalți candidați de stânga l-au amplasat ca unul dintre cei mai promițători competitori pentru a o confrunta pe Le Pen în turul al doilea, conform sondajelor.
Această viziune nu este deloc privită ca fiind încurajatoare în Berlin.
Dispreț față de modelul german googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
Jean‑Luc Mélenchon a publicat în anul 2015 o lucrare dedicată totală criticii sale față de modelul german. Într-o declarație care marchează o distanțare clară de la alianța tradițională Paris‑Berlin, care constituie fundamentul UE, el a anunțat în această lună că nu va accepta să respecte noile acorduri semnate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, acoperind subiecte ce variază de la descurajarea nucleară la politica industrială.
Momentan, șansele ca Mélenchon să obțină victoria nu par realiste în cercurile de influență dincolo de Rin, iar sondajele recente indică că Le Pen îl depășește cu ușurință dacă ambii ajung în turul al doilea.
Cu toate acestea, parlamentarii germani recunosc că acest anticapitalist posește un potențial de perturbare.
Roland Theis, membru al rândului conservatorilor lui Merz și cunoscut pentru activitatea sa în relațiile franco-germane, a spus că
„Pozițiile politice ale lui Mélenchon cu privire la chestiuni-cheie ale politicii europene, ostilitatea sa față de Germania… l’ar transforma într
Parlamentarii ruși solicită Europei despăgubiri pentru războiul împotriva Ucrainei.
„Avem putere pentru a-i determina să facă acest lucru”
Berlinul se îngrijorează în special de posibilitatea unei victorii a lui Le Pen, care ar genera o serie de probleme concrete. Tatăl său, Jean-Marie Le Pen, a creat partidul ei alături de colaboratori naziști și era recunoscut pentru minimizarea Holocaustului. În ciuda eforturilor Marinei Le Pen de a separa Partidul Adunarea Națională de moștenirea paternală, inclusiv prin excluderea tatălui din structura partidului, ea continuă să fie o eurosceptică vehementă și a promis să reducă semnificativ contribuțiile Franței la Uniunea Europeană.
Înainte de această alegere decisivă, Germania și Franța au intensificat colaborarea în realizarea obiectivelor comune ale Uniunii Europene, deși susțin că prioritatea lor provine mai mult din necesități economice decât din dorința de a termina activitățile înainte de posibila președinție a lui Le Pen.
Totuși, Mélenchon constituie un pericol și pentru guvernul german în funcțiune.
„O președinție condusă de Mélenchon ar complica semnificativ cooperarea bilaterală și europeană la cele mai înalte niveluri”, a declarat Anton Hofreiter, deputat al Partidului Verzilor și președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag. El a avertizat că acest lucru ar putea duce la realizarea unor proiecte europene fără implicarea Franței, dând ca exemplu capacitățile de apărare.
„Otravă germană”
Antipatia lui Mélenchon față de Bruxelles și Berlin derivă în mare parte dintr-o opozitie ideologică, în special împotriva Germaniei, și nu dintr-un sentiment naționalist care alimentă euroscepticismul lui Le Pen.
„Germanii impun ordoliberalismul [o viziune de inspirație germană asupra economiei de piață liberă, cu supraveghere din partea statului] în Europa”, a declarat Aurélien Taché, deputat din partidul lui Mélenchon, „Franța Nesupusă”, care face parte din Comisia pentru afaceri externe a Partidului Adunarea Națională. „Nu suntem anti-europeni; suntem împotriva ordoliberalismului.”
„Franța Nesupusă” susține că nu există „motorul franco-german”, iar germanii încearcă să-și impună agenda în UE.
În schimb, Mélenchon dorește ca Franța să-și consolideze legăturile cu China, precum și cu țările francofone din Africa și cu țările din America de Sud. El consideră Statele Unite un pericol imperialist, în timp ce Germania — în ciuda relațiilor sale tumultoase cu președintele Donald Trump — privește relația transatlantică ca fiind esențială pentru politica sa externă. Mélenchon se opune atașamentului profund al Germaniei față de modelul său economic de piață liberă și preferă, în schimb, o economie planificată.
Mélenchon critică, de asemenea, reînarmarea Germaniei și prezența continuă a armelor nucleare americane pe teritoriul acesteia, despre care a afirmat că „ridică serioase îngrijorări de securitate pentru țările vecine”. Berlinul își propune să devină puterea militară predominantă a Europei în urma invaziei Rusiei în Ucraina și a retragerii americane din Europa.
În 2015, autorul Mélenchon a publicat cartea „Heringul lui Bismarck”, cu subtitlul „Otravă germană”, destinată să răspundă numeroaselor figuri politice din Franța care, la acea perioadă, vedeau Germania ca un exemplu politic datorită șomajului redus și a creșterii economice viguroase.
O anchetă asupra spitalelor din Rusia dezvăluie amploarea pierderilor suferite de Moscova pe câmpul de luptă în 2025
Mélenchon a menționat că rata sărăciei din Germania, care la acea perioadă depășea cea din Franța cu câteva puncte procentuale, și scăderea natalității, reprezintă ilustrații ale eșecurilor acestui model.
„Scopul meu este să străpung vălul de fericire care îi înconjoară pe atât de mulți comentatori fascinați de Germania”, se arată în prezentarea cărții. „Un monstru s-a născut chiar sub ochii noștri — copilul finanțelor dereglementate și al unei țări care s-a dedicat acestora, devastată de îmbătrânirea accelerată a populației sale.”
Libération și alte publicații franceze de stânga au descris cartea ca fiind excesiv de germanofobă. În lucrare, Jean‑Luc Mélenchon adopta un ton provocator și susținea că
„confruntarea politică cu guvernele germane este una dintre condițiile eliberării popoarelor”
.
În primele zile ale lunii, Mélenchon a co-scris o analiză de politică externă de aproximativ 20 de pagini, care a fost lansată la începutul lunii și prezintă câteva dintre principalele sale obiective internaționale, inclusiv retragerea din NATO din cauza atitudinii „deschis ostile” a Washingtonului față de alianță. Între timp, Partidul Adunarea Națională al lui Le Pen a propus doar abandonarea comandamentului integrat al NATO.
Franța trebuie să se asigure că respectă clauza articolului 42 a Tratatului UE, care prevede ajutor și asistență din partea altor state membre în cazul unui atac asupra unui stat membru. Documentul subliniază că extinderea acestei garanții la teritoriile „afiliate” ale UE, inclusiv Groenlanda, este considerată o prioritate absolută.
Aliații noștri
Însă Mélenchon și coautorii săi au insistat că Franța nu ar trebui în niciun caz să fie „legată de un bloc geografic” în cadrul UE, care este „caracterizat de un atlanticism extrem”.
Mélenchon arată un interes semnificativ pentru întărirea legăturilor cu un alt vecin francez, Spania, iar prim‑ministrul său de centru‑stânga, Pedro Sánchez, îl consideră un partener mai adecvat, motivat de postura sa conflictuală față de Trump și Israel.
Berlinul a căutat parteneri noi, în special Roma, pe măsură ce neînțelegerile cu Parisul s-au acumulat.
UE și nouă generație au fost subiectul unor diferențe de opinie, în care Germania a susținut acordul comercial istoric cu Mercosur din America de Sud, iar Franța l-a contestat. În același timp, hotărârea de a abandona un proiect comun de dezvoltare a unui avion de vânătoare a amplificat tensiunile, destabilizând legăturile franco-germane.
„Deciziile majore din ultimii șase ani — precum cele privind Mercosur sau acordurile de liber schimb cu Donald Trump — au favorizat în mod constant germanii, nu francezii”.
a spus Taché, membru al grupului „Franța Nesupusă”.
Frédéric Petit, deputat de centru din parlamentul francez care reprezintă cetățenii francezi rezidenți în Germania, susține că legătura dintre cele două state este suficient de solidă pentru a rezista la ceea ce el a numit
„un accident electoral”
.
„Relația franco-germană, care se bucură de sprijinul majorităților din ambele țări, nu va fi în niciun caz pusă sub semnul întrebării”, a spus el. „Există cetățeni cu dublă cetățenie, organizații comune și politici care, indiferent de cine va fi următorul președinte, nu vor putea fi desființate imediat.”
COMENTARII / 0