Care este cea mai mare pensie specială din România. Șefa Casei de Pensii: „E necontributivă, din zona magistraților”

Președinta CNPP, Valentina Robu, a precizat care reprezintă cea mai mare pensie specială plătită în România și a discutat, în cadrul emisiunii Antena 3, despre...

Președinta CNPP, Valentina Robu, a precizat care reprezintă cea mai mare pensie specială plătită în România și a discutat, în cadrul emisiunii Antena 3, despre majorarea pensiilor programată pentru 1 ianuarie 2027.

„Legat de indexare, vreau să vă spun că, știți, Casa Națională este o instituție care aplică legislația. Așteptăm un act normativ care să confirme un anumit procent și, în momentul în care va apărea acest act normativ în Monitorul Oficial, suntem pregătiți să facem diligențele necesare pentru ca acea majorare să se reflecte în drepturile de pensii aferente lunii ianuarie 2027”, a spus Valentina Robu.

În ultima perioadă, s-a răspândit un procent de 7,3% pentru indexarea pensiilor, conform declarației ministrului muncii.

Citește șiBotezul PSD versus Nunta PNL / Grindeanu: Diferența e că dincolo de chinchilla sau de rochie, eu a doua zi am ieșit să cer scuze

Întrebată despre impactul bugetar al acestei creșteri, Robu a precizat: „Normal că un impact trebuie cunoscut. Trebuie bugetată diferența și, dacă este sustenabilă, atunci, așa cum v-am spus, suntem pregătiți să facem majorarea pensiilor. Acest act normativ ne trebuie cât mai repede, pentru că emiterea taloanelor cu noile majorări presupune o activitate destul de laborioasă și necesită timp”.

Într-un interviu recent acordat Libertatea, ministrul Manole spunea că ultimele calcule pentru creșterea pensiilor arată că „sunt destule argumente în favoarea majorării cu 7,3%”.

Referitor la pensiile speciale, conducerea CNPP declară că, în acest moment, organizația administrează șase categorii de pensii de serviciu, având în total aproximativ 12.000 de beneficiari.

În cadrul pensiilor speciale, cea mai înaltă sumă plătită lunar este de 67.000 lei și este atribuită unui fost magistrat.

„Din această sumă, mare parte este necontributivă. Fiecărui pensionar care îndeplinește condiția unei pensii de serviciu i se face un dublu calcul, astfel că pensia lui este sectorizată și primește pensia. Venitul este din două bugete: parte contributivă, din bugetul de asigurări, și diferența din bugetul de stat”, a explicat Valentina Robu.

Conform declarației sale, guvernul alocă în mod lunar aproximativ 209 milioane de lei pentru pensiile de serviciu, dintre acestea 153 milioane provin din fondurile bugetului de stat.

Valoarea celei mai mari pensii de serviciu corespunde cu mai mult de 11 salarii medii nete din România și cu 52 indemnizații sociale pentru pensionari, adică pensii minime.

În anul 2026, pensia minimă este stabilită la 1.281 lei pe lună. Termenul oficial desemnând această sumă este „indemnizație socială pentru pensionari”; statul completează pensia persoanelor calificate până la această limită. Această sumă nu a suferit modificări din 2024.

Rezultatul calculelor este foarte sugestiv:

Pensia specială maximă se ridică la 67.000 lei/lună.

Indemnizația socială este de 1.281 lei/lună.

Din pensia specială se pot plăti 52,3 pensii minime, rezultatul obținut prin împărțirea sumei 67.000 la 1.281.

O sumă de 67.000 lei corespunde peste 11 salarii medii nete în țară. În septembrie 2026, salariul mediu net în România a atins 5.717 lei.

Articolul 84 din Legea nr. 360/2023 prevede că suma asociată punctului de referință este majorată anual în luna ianuarie, prin adăugarea ratei medii anuale a inflației și a 50% din creșterea reală a salariului mediu brut obținut.

Formula se construiește pe baza indicatorilor statistici finali furnizați de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul calendaristic precedent.

În mod evident pentru toți, formula se compune din două elemente:

inflația medie anuală, care indică schimbările totale ale prețurilor

– O jumătate din salariului mediu brut mărit real, înseamnă creșterea salariului după corectarea inflației.

Este importantă diferența dintre creșterea nominală și cea reală a salariului. Dacă salariile cresc în lei, dar prețurile cresc și ele, majorarea efectivă a puterii de cumpărare este mai mică decât creșterea nominală.

COMENTARII / 0