Cătălin Predoiu, atac la liderii politici din România: „Trebuie să treacă dincolo de stereotipul PNRR și gestiunea de costuri”

Într-o analiză asupra noii dinamici globale, ministrul interimar al Afacerilor Interne, liberalul Cătălin Predoiu, atrage atenția asupra necesității unei schimbări profunde de mentalitate în politica...

Într-o analiză asupra noii dinamici globale, ministrul interimar al Afacerilor Interne, liberalul Cătălin Predoiu, atrage atenția asupra necesității unei schimbări profunde de mentalitate în politica de la București. Pornind de la discursul susținut la Atena de secretarul de stat american Marco Rubio, Predoiu subliniază că „timpul strategic s-a comprimat” și că „în câțiva ani se pot fixa poziții cu efecte pentru decenii”.

Liberalul susține, într-un editorial publicat pe site-ul său, că discursul lui Rubio „are o miză politică foarte concretă: relația dintre Statele Unite și Europa într-o lume globală care a reintrat într-o logică a competiției și a contestării leadershipului american și occidental”.

Examinând traseul propus de Washington, ministrul Afacerilor Interne evidențiază că mesajul Statelor Unite adresat continentului european este unul direct.

Citește șiÎnfrângere usturătoare pentru partidul premierului Cehiei. „Rezultatul este catastrofal”

„După ani buni de «business as usual», Administrația Trump a pus în mișcare un amplu proces de consolidare a puterii americane, prin reindustrializare, refacerea capacității de apărare, consolidarea controlului asupra lanțurilor critice de aprovizionare și intensificarea competiției pentru tehnologiile și industriile viitorului: energie, inteligență artificială, semiconductori, minerale critice, securitate cibernetică și spațiu”, a spus Predoiu

În această situație, cererea adresată Europa constă în a abandona starea de pasivitate și a se transforma într-un partener egal în salvarea valorilor comune.

„SUA, prin vocea secretarului de stat Rubio, cer Europei să se «trezească» și să vină alături de ele. Rubio folosește chiar această imagine: Europa poate să se «trezească din lunga sa adormire» și să reaprindă focul care s-a aprins aici, în Grecia, cu milenii în urmă. Acesta este, cred, centrul politic al discursului”, a mai adăugat el.

În declarația sa, Rubio a subliniat că SUA solicită Uniunii Europene să se „trezească” și să se alăture inițiativei. El a menționat că imaginea utilizată sugerează posibilitatea Europei de a ieși din „lunga sa adormire” și de a reînfiara focul aruncat în Grecia cu milenii în urmă. În plus, el a considerat că acest apel reprezintă nucleul politic al discursului.

După cum evidențiază Predoiu, structura contemporană a alianțelor transatlantice nu se sprijină în continuare pe garanții pasive, ci pe abilități tangibile puse la dispoziție de comună. Potrivit lui Rubio, obiectivul principal al instituțiilor și al alianțelor constă în protejarea suveranității statelor care le formează:

„Identitățile naționale și interesele comune coexistă și se pot consolida reciproc”

„În aceeași logică, frontiera dintre economie și securitate se estompează. Rubio leagă explicit reindustrializarea, energia, tehnologiile avansate, dronele, armamentul, semiconductorii, mineralele și cyber-ul de puterea națională. Industria devine securitate. Energia devine securitate. Tehnologia devine securitate. Lanțurile de aprovizionare devin securitate”, consideră viceprim-ministrul României.

Prin aplicarea acestor concluzii la nivelul țării, ministrul liberal subliniază că amplasamentul României – Marea Neagră, Dunărea și flancul estic al NATO – conferă un potențial enorm, însă simpla geografie nu asigură relevanța fără inițiative concrete și utilizarea capitalului uman.

Predoiu accentuează faptul că tinerii excelenti din tehnologie și știință constituie o resursă strategică, menționând că cea mai mare provocare pentru România constă în transformarea statutului său de membru NATO și UE într-un adevărat factor de influență reală:

„Schimbarea de epocă ridică acum o altă problemă: cum transformăm această apartenență în relevanță și această relevanță în influență care, închizând cercul, să servească intereselor naționale economice, politice etc.?”, întreabă acesta, susținând că „răspunsul trece prin dezvoltarea capacității: infrastructură, industrie, energie, apărare, conectivitate, tehnologie, relații politice solide și proiecte care creează interese comune pe termen lung”.

Cătălin Predoiu afirmă că una dintre concluziile esențiale ale prezentării lui Rubio pentru România este

„aliatul relevant este aliatul capabil, pozitiv predictibil și credibil. Un stat care își cunoaște interesele, înțelege interesele comune și vine la masa alianței cu soluții și contribuții concrete”.

El mai adaugă că: „România poate urmări și o miză suplimentară: să nu fie doar parte a soluțiilor concepute de alții, ci să vină ea însăși cu idei, proiecte și formule noi de cooperare. Într-o perioadă de reașezare, relevanța crește și prin capacitatea de a propune.”

În concluzia analizei sale, Cătălin Predoiu subliniază că:

„clasa politică românească nu (mai) poate ignora noua dinamică geopolitică”

și pune sub semnul întrebării abilitatea partidelor de a trece peste conflictul politic zilnic pentru a aborda provocările majore ale statului.

„Statele care înțeleg schimbarea, își definesc interesele și acționează în fereastra de oportunitate își pot securiza și consolida relevanța în ordinea care se generează astăzi în timp real. În acest context, partidele politice au în față o sarcină națională semnificativ diferită de cea de ieri, în care evoluam într-un «status quo» geopolitic relativ: au sarcina istorică de a proiecta interesele țării și de a le dezvolta într-o lume politică globală mult mai dinamică și pronunțat competitivă, în care «tichetul» relevanței este capacitatea națională”, a punctat ministrul.

Concluzia își pune sub semnul dubioasă prioritățile liderilor politici actuali, lăsând deschisă problemă legată de maturitatea clasei conducătoare.

„Sunt ele preocupate real și concret de această sarcină? Consumă zilnic liderii acestor partide, nu doar președinții, ci toți cei care îi înconjoară și le influențează natural decizia, timp strategic pentru a gândi și a contribui la această sarcină națională? Există discuții transpartinice pe aceste teme de interes major, dincolo de stereotipul «penerere» și «gestiunea de costuri»? Înțeleg ele, partidele prezente, faptul că, tocmai schimbând mentalitatea cu care se abordează leadershipul politic al țării și extinzând orizontul strategic, pot rezolva mai ușor și temele naționale? Rămâne de văzut”.

COMENTARII / 0