Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost una fermă, aceasta solicitând încetarea imediată a practicilor de reeșalonare unilaterală a fondurilor. Această reacție a avut loc după ce, în timpul discuțiilor privind bugetul de stat, reprezentanții coaliției au hotărât să redistribuie fondurile destinate plății restanțelor salariale din Justiție pentru a finanța pachetul social propus de PSD pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. În urma acestei decizii, ÎCCJ a avertizat că va iniția proceduri judiciare împotriva Guvernului pentru a-l obliga să achite sumele restante.
Decizia drastică a fost luată de Instanța Supremă joi după ce Parlamentul a aprobat o propunere de modificare a bugetului care prevede transferul a peste 1 miliard de lei de la Ministerul Justiției pentru a finanța măsurile de solidaritate solicitate de PSD.
În urma anunțului făcut joi seară, în timpul discuțiilor despre bugetul de stat pentru 2026, Înalta Curte, sub conducerea Lia Savonea, a exprimat o poziție fermă.
Citește șiTrump spune că l-a convins pe Zelenski să reducă atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești
„a luat act cu îngrijorare”
este declarația făcută de Înalta Curte, care a criticat Guvernul României pentru atitudinea sa, pe care o consideră una de încălcarea sistematică a drepturilor judecătorilor. Potrivit Înaltei Curți, Guvernul a restrictiv și afectat în mod constant drepturile judecătorilor, începând cu modificarea regimului pensiilor și continuând cu nesupunerea la obligațiile legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive.
Decizia menționată anterior nu constituie un eveniment singular, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că aceasta ilustrează o abordare care suscită îndoieli considerabile în ceea ce privește respectarea statului de drept. Potrivit ÎCCJ, executarea sentințelor judecătorești nu este facultativă și nici nu poate fi supusă unor condiții precum amânarea, reevaluarea sau aplicarea arbitrară.
Executarea acestor decizii nu poate fi evitată la nesfârșit de către Guvern, deoarece caracterul obligatoriu al legii nu permite acest lucru. Legea nu poate fi considerată opțională.
În situația în care obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt supuse în mod repetat unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, ceea ce permite statului, ca debitor, să decidă în mod autonom momentul și modalitatea îndeplinirii obligațiilor sale, se vorbește despre un comportament care contravine ordinii juridice. ÎCCJ subliniază că drepturile stabilite prin hotărâri judecătorești constituie creanțe certe, care sunt protejate asemenea bunurilor. Procesul de amânare a executării acestor drepturi pe perioade lungi are un impact direct asupra dreptului de proprietate și pune în pericol securitatea juridică, după cum afirmă ÎCCJ:
„Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică. Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică”
Consideră Instanța Supremă că, având rolul de ordonator principal de credite pentru toate instanțele judecătorești, nu poate tolera ca deciziile luate de acestea să fie privite doar ca niște posibilități. Implementarea lor efectivă este, de fapt, o obligație constituțională și internațională pentru statul român, potrivit sursei citate.
În fața acestei situații, Înalta Curte a cerut să se oprească imediat practica de a reprograma unilateral termenele de plată. În cazul în care nu vor fi luate măsuri care să respecte legislația în vigoare, instituția a anunțat că va întreprinde toate demersurile legale posibile, inclusiv o acțiune în justiție menită să oblige Guvernul să aloce fondurile necesare pentru a onora obligațiile de plată scadente, după cum urmează:
Nu există lista de reformulat însă blocul quote unde era prezent se reformulează astfel:
„în absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile”
în următorul mod:
În condițiile date, se va proceda la demararea tuturor acţiunilor în justiţie posibile, pentru a se asigura că Executivul va furniza resursele financiare necesare, în scopul îndeplinirii tuturor angajamentelor de plată ajunse la maturitate.
Într-o poziție fermă, Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că statul de drept reprezintă o valoare fundamentală care nu poate fi negociată. Hotărârea judecătorească are caracter obligatoriu și nu poate fi considerată facultativă. Executarea acestor hotărâri nu ar trebui să fie evitată la nesfârșit de către Guvern, deoarece legea nu este opțională.
Statul român se confruntă cu o obligație financiară imensă față de magistrați, generată de mii de procese, care au rezultat într-o datorie de miliarde de euro. Potrivit surselor, acest fenomen a fost catalogat drept „un fenomen litigios nemaiîntâlnit”.
În urma unui acord, Coaliția a reușit să deblocheze negocierile privind bugetul, printr-o soluție care implică transferul de fonduri de la Ministerul Justiției; această decizie a fost luată pentru a rezolva impasul.
În urma unei declarații făcute joi dimineață, premierul Ilie Bolojan a informat că s-a încheiat un acord în cadrul Coaliției. Acest acord prevede ca pachetul social solicitat de PSD să fie inclus în proiectul de buget, după ce PSD a avertizat că în caz contrar nu va vota bugetul. Concret, fondurile necesare vor fi alocate prin redistribuirea unor sume destinate inițial să fie achitate magistraților drept compensație pentru drepturi salariale obținute în urma unor decizii judecătorești.
Decizia privind bugetul a fost discutată într-o ședință a coaliției, după care Bolojan a făcut un anunț, prezentând o soluție de compromis, ilustrată într-un material VIDEO.
La încheierea negocierilor inițiate de Sorin Grindeanu cu reprezentanții Coaliției, Sorin Grindeanu și Bolojan au avut un schimb de opinii, discuțiile fiind purtate după o perioadă de trei zile de dezbateri intense în Parlament cu privire la bugetul de stat pentru anul 2026. Declarația a fost făcută de Bolojan după întâlnirea respectivă.
La încheierea negocierilor din biroul lui Sorin Grindeanu, premierul a făcut o declarație, afirmând că discuțiile despre buget trebuie deblocate. O soluție a fost găsită pentru a sprijini pachetul social propus de coaliție. Potrivit declarațiilor, s-a luat decizia de a diminua cheltuielile aferente drepturilor câștigate de magistrați în trecut și de a amâna practic aceste cheltuieli, după cum a explicat
„Am decis să reducem componenta de cheltuieli de la drepturi obținute de magistrați în anii trecuți și practic amânarea lor”
, a spus Bolojan. Premierul a adăugat
„Avem o responsabilitate să deblocăm discuțiile legate de buget. S-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de coaliție”
.
În urma unei decizii luate de liderii coaliției, fondurile bugetate pentru Înalta Curte au fost reduse, bani care urmau să fie folosiți pentru restituirea unor sume obținute în urma proceselor câștigate de magistrați. O parte din această sumă urmează să fie realocată în cadrul pachetului de solidaritate al PSD, care include acordarea de ajutor financiar pensionarilor.
În esență, Executivul va efectua o plată parțială către magistrați, și nu una integrală. 4,94 miliarde lei erau alocate inițial în bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cheltuieli de personal, ceea ce reprezintă o creștere de 47,9% comparativ cu anul 2025.
COMENTARII / 0