CCR explică motivul Amendamentului Fritz în noua lege a Integrității

CCR recunoaște că principiul neretroactivității legii civile

„are o valoare absolută”

în România, însă susține că legea se aplică și la

Citește șiPetrișor Peiu: Guvernul Luca Niculescu, dacă va trece, va fi prezidențial. Nicușor Dan a avut un comportament greu acceptabil

„situațiilor juridice în curs”

pentru a asigura integritatea funcțiilor publice în decizia prin care articolul din noua lege a integrității, contestat de USR și PNL, a fost declarat constituțional.

• Amendamentul introdus în noua lege a fost numit în onoarea primarului din Timișoara, unul dintre aleșii care vor pierde mandatul dacă prevederea rămâne neschimbată de către PSD.
• Judecătorii susțin că un conflict de interese, al cărui impact juridic încă nu s-a disipat, compromite integritatea funcției, demnitatea publică și mandatul.

Curtea Constituțională a difuzat vineri seara justificarea deciziei prin care a considerat constituțională încetarea de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii identificați definitiv incompatibili sau în conflict de interese. Documentul publicat de CCR are 35 de pagini.

În faza inițială, justificarea a fost difuzată de mai multe surse, printre ele Gândul.ro și G4Media. Documentul anunțat în presa anterioară cuprinde 65 de pagini.

Curtea a explicat modul în care a considerat constituțional articolul din noua lege a integrității, care a fost contestat de USR și PNL. Critica de neconstituționalitate a fost formulată de 27 de senatori din cele două partide.

Decizia-883_2026

Judecătorii CCR menționează principiul „absolut” privind neretroactivitatea legii, însă afirmă că legea se aplică și „situațiilor în curs”.

Judecătorii CCR în justificarea hotărârii au prezentat traseul legislativ și au abordat principiul neretroactivității legii, care a fost, de asemenea, menționat de parlamentarii care au susținut excepția de neconstituționalitate.

„O lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, ea rămânând în vigoare până la apariţia unei alte legi care o abrogă în mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, efectele susceptibile să se producă din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării acestei legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. A decide că prin dispoziţiile sale legea nouă ar putea desfiinţa sau modifica situaţii juridice anterioare, existente ca o consecinţă a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna să se încalce principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile”, explică CCR în motivare.

Curtea subliniază, totuși, că noua lege devine aplicabilă instantaneu pentru toate evenimentele care vor fi create, modificate sau eliminate după ce intră în vigoare, și pentru toate consecințele generate de situațiile juridice formate după ce legea veche este abrogată.

„Principiul neretroactivităţii legii civile este de rang constituţional şi are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, şi semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situaţiilor juridice trecute, consumate”, își continuă judecătorii din CCR raționamentul.

Din momentul în care CCR declară că va fi aplicat „Amendamentul Fritz”.

Chiar dacă legea nu poate fi aplicată retroactiv, CCR susține că, în conformitate cu principiul de aplicare imediată a legii noi, de la data intrării în vigoare, aceasta „se aplică tuturor actelor, faptelor și situaţiilor juridice viitoare, actelor, faptelor și situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum și efectelor viitoare ale unor situaţii juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi”.

CCR susține că, prin aplicarea imediată a noii legi, orice situație juridică va produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data constituirii acesteia.

Argumentele principale ale CCR referitoare la amendamentul Fritz

Constituție stabilește ca premisa principală principiile normative de rang constituțional, care trebuie luate în considerare pentru a susține principiul neretroactivității legii. O analiză sistematică a acestor valori și principii, având în același timp caracter constituțional, impune evaluarea consecințelor viitoare ale situațiilor juridice create înainte de intrarea în vigoare a noii legii privind integritatea publică, considerându‑le în curs de evoluție și aplicând prevederile legii noi asupra acestora.

conflict de interese sau stare de incompatibilitate a cărei repercusiuni juridice nu s-au disipat se proiectează asupra integrității funcției, demnității publice sau a mandatului, determinând discreditarea completă a funcției, demnității sau mandatului exercitat, iar această discreditare se extinde pe tot intervalul de timp al aplicării sancțiunii de către titularul funcției, demnității publice sau mandatului. Astfel, o schimbare a autorității și a imaginii funcției publice constituie un efect viitor – stipulat de legea nouă – al situației juridice create de fapta funcționarului sau demnitarului public, comisă în conformitate cu legea veche.

integritatea și autoritatea funcției publice, în sensul juridic abstract, reprezintă un rezultat direct și aparte al activității ilicite a funcționarului/demnitarului public. Acest

Norma intertemporală nu stabilește o pedeapsă personală pentru titularul funcției/demnității/mandatului, ci suspendă/întrerupe de drept funcția/demnitatea/mandatul care a fost viciat prin fapta acestuia. Astfel, în mod natural, norma intertemporală asimilează consecințele juridice generate de reglementarea anterioară în cadrul noului sistem de protecție a integrității de drept public a funcției/demnității/mandatului, eliminând astfel riscurile sistemice legate de erodarea protecției constituționale conferite funcției publice.

17 august, judecătorii din CCR au declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice, care va avea loc la termenul de 30 zile după ce legea intră în vigoare, pentru aleșii considerați definitiv incompatibili sau în conflict de interese.

În contextul amendamentului Fritz, votul a înregistrat 5-3 în favoarea respingerii sesizării de neconstituționalitate, potrivit surselor HotNews.

18 iunie, ÎCCJ a emis o hotărâre finală declarând că primarul orașului Timișoara se află în situație de conflict de interese. Dominic Fritz, care deține această funcție încă din septembrie 2020 și se află în al doilea mandat, a fost de asemenea sancționat prin interdicția de a se candida din nou pentru o perioadă de trei ani după terminarea mandatului curent.

Informațiile continuă să fie păstrate în secret.

Cu vot unanimitate, amendamentul propus de AUR referitor la expresia „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” a fost declarat neconstituțional.

Cu unanimitate, s-a considerat neconstituțională publicarea declarațiilor de interese financiare a soțului sau soției.

CCR a hotărât, cu majoritatea voturilor, că este neconstituțional ca demnitarii să divulge declarațiile privind interesele financiare, o combinație dintre avere și interese.

Ce se va întâmpla după hotărârile CCR

Pentru ca proiectul de lege ANI să avanseze și să fie promulgat de președintele Nicușor Dan, este necesar să se alinieze cu hotărârea Curții.

Este necesară convocarea plenarelor la Camera Deputaților și la Senat pentru a anula amendamentul considerat neconstituțional de CCR.

În continuare, președintele trebuie să decidă – poate să promulgă legea sau să o retrimite în Parlament pentru o nouă examinare.

Legea integrităţii reprezintă un jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi trebuie promulgată până la 31 august 2026.