CCR, sub lupa Înaltei Curți după anunțul Guvernului

Curtea Supremă de Casație și Justiție a reacționat puternic la anunțul făcut de Guvern, acuzând Executivul de încercări de a influența sistemul judiciar. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că va sesiza Curtea Constituțională pentru a soluționa o problemă juridică ce ține de constituționalitatea plății unor restanțe salariale către angajații din sectorul Justiției.

„Este fără precedent”

a afirmat Curtea Supremă, criticând astfel demersul Guvernului.

Citește și„Mai avem puțin și ajungem să guvernăm singuri”. De ce George Simion nu regretă demiterea lui Bolojan

Într-un context juridic, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adoptat o poziție prudentă, refuzând să participe la o dezbatere publică privind anumite probleme juridice aflate în curs de soluționare. În schimb, aceste chestiuni vor fi examinate strict în cadrul mecanismelor legale existente, garantând respectarea deplină a atribuțiilor constituționale ale fiecărui organism public.

Într-un context fără precedent, reacția publică a unei părți implicate într-un proces, care califică modul de acțiune al instanței ca fiind neconstituțional și lansează acuzații privind depășirea competențelor acesteia, ridică întrebări esențiale. Mai ales atunci când asemenea declarații sunt făcute de către un Guvern care a fost deja demis și care își limitează activitatea la administrarea curentă a treburilor publice, în așteptarea unui nou guvern cu drepturi depline. Potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție, atribuțiile acestui guvern interimar nu se extind la inițierea unor proceduri constituționale sau la luarea unor măsuri care depășesc administrarea de rutină.

„Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie”

, a declarat Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) într-un comunicat remis joi.

Anumite acțiuni au un impact negativ asupra independenței sistemului judiciar și a încrederii populației în soluționarea litigiilor doar de către instanțele de judecată, pe baza legii și a argumentației juridice, și nu prin judecăți publice premature sau presiuni în spațiul public.

Funcționarea corectă a unui sistem juridic impune ca argumentele juridice să fie prezentate în fața unui tribunal.
Acest sistem se bazează pe independența justiției, care la rândul său presupune că litigiile să fie soluționate prin

hotărâri motivate

în cadrul ședințelor de judecată și nu prin intermediul declarațiilor publice făcute de una dintre părțile implicate în proces.

CCR va fi sesizată de către Guvern cu privire la o potențială discrepanță juridică de ordin constituțional în raport cu ICCJ, ca urmare a demersului inițiat de către instanța supremă, sub conducerea Lia Savonea, care a acționat în justiție Guvernul pentru neachitarea restanțelor salariale către magistrați.

În procesul de elaborare a bugetului pe 2026, deși fondurile necesare erau deja incluse, Ilie Bolojan a optat pentru realocarea sumelor suplimentare destinate magistraților, astfel încât acestea să acopere cheltuielile aferente ajutorului pentru pensionari și restanțele înregistrate de primării, aceste din urmă măsuri fiind solicitate de PSD la acel moment.

4,8 miliarde de lei reprezintă impactul bugetar estimat de către Ministerul Finanţelor, conform evaluării acestuia.
În situația în care obligațiile nu sunt îndeplinite în intervalul de timp precizat de către instanţă, există riscul unor penalităţi de 9 milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere.
Neexecutarea acestor obligaţii în termenul stabilit ar putea conduce la consecinţe financiare suplimentare.