Invitat la „În fața ta” de la Digi24, Cristian Grosu consideră necesară schimbarea modelului economic al României. „Acum ne-am convins cu toții, am văzut, am mai discutat cifrele acestea. Nu mai merge să creștem consumând produse din import, plătite cu bani împrumutați, împrumutați scump. Deci modelul acesta s-a terminat”. Jurnalistul economic a explicat că acest model trebuie înlocuit. În caz contrar, acesta avertizează că „peste cinci ani nu vom exista economic, nu vom mai conta sau vom fi o economie periferică, așa cum am fost în ultimii 30 de ani”. Interviul integral poate fi urmărit duminică, de la ora 14.
Cristian Grosu a susținut că anul 2024 a reprezentat momentul în care România a înregistrat
„poate cel mai mare deficit de la criza din 2008-2009 încoace”
Citește șiNicușor Dan s-a întâlnit cu Peter Magyar în Irlanda, înaintea reuniunii UE dedicate inteligenței artificiale
.
„Avem o situație, să spunem, foarte specifică în România, prin suprapunerea crizei politice cu niște crize, să le spunem, obiective, externe, pentru că și de acolo vine o presiune foarte mare și, desigur, cu acest moment – eu l-aș numi istoric – al necesității schimbării modelului economic al României. Acum ne-am convins cu toții, am văzut, am mai discutat cifrele acestea. Nu mai merge să creștem consumând produse din import, plătite cu bani împrumutați, împrumutați scump. Deci modelul acesta s-a terminat. Anul 2024 ne-a arătat că am avut poate cel mai mare deficit de la criza din 2008-2009 încoace, 9,3% sau pe acolo, și am obținut, aruncând acei bani în consum, doar o creștere de 0,9%. Este halucinantă o astfel de cifră și aceasta arată că am dat cu capul de pragul de sus. Nu mai funcționează.
Punct. Ca să nu mai vorbim despre celelalte victime pe care le face, pe care le-a făcut acest model de creștere, și anume expandarea costurilor de împrumut, care vine și pe o situație internațională foarte, foarte rea. Revenind sau concentrându-ne doar pe economia României, noi ne aflăm acum în situația în care, odată cu scăderea consumului – care, atenție, nu se petrece doar în România, ci și în Uniunea Europeană; să știți că și Uniunea Europeană are probleme foarte mari pe acest fond al scăderii consumului -, acesta este momentul în care trebuie să punem neapărat ceva în loc. De ce? Pentru că, dacă nu punem acum, în următorii ani, ceva în loc, peste cinci ani nu vom exista economic, nu vom mai conta sau vom fi o economie periferică, așa cum am fost în ultimii 30 de ani. Domnule, ei o să ne facă, nu știu, capacele de bere, iar noi o să facem berea, sticlele și o să le vindem.
Deci aceasta este situația în care se află România, în acest moment de schimbare a modelului economic. Partea foarte dezavantajoasă este că pe noi ne prinde acest moment economic, această realitate obiectivă dezavantajoasă, fără Guvern. Acum începi să observi un soi de detașare sănătoasă a economiei de politic. Chiar prin mai-iunie discutam cu un antreprenor italian și l-am întrebat: «Domnule, voi ați avut 50-60 de guverne. Cum vă descurcați în astfel de crize?» Și el mi-a spus în felul următor: «Stai liniștit, o să vă obișnuiți și voi. Am fost și noi speriați câteva zeci de ani, după care am început… Suntem foarte atenți când se schimbă un Guvern, pentru că, în mod normal, ești atent la măsuri, dar îl ignori.» Care este secretul?
Nu te oprești, nu încetinești, pentru că aceasta este tendința în momentul de față în România. Să ne gândim în felul următor: n-avem de aproape cinci luni guvern. Vă închipuiți că funcționarii aceia din fiecare minister, în marea lor majoritate, nu mai lucrează? Sau cine lucrează, lucrează la un randament scăzut. De ce? Așteaptă să vadă ce se întâmplă, cine vine, ce vrea de la ei. Lucrează doar cei care, într-adevăr, trebuie să țină lucrurile pe linia de plutire. Și știm că aceasta se face foarte greu. Guvernul, neavând puteri depline, nu poate da ordonanțe, nici măcar hotărâri de guvern cu un impact mai mare. Deci toată lumea din aparatul guvernamental așteaptă să vadă ce se întâmplă. Gândiți-vă că același lucru sau un lucru similar se întâmplă în mare parte din economie. Omul se oprește, antreprenorul se oprește: «Ia să văd ce se întâmplă, ce urmează. Mă implic în investiția aceasta sau nu?» «Ce mă așteaptă? Vin ceilalți, vin cu o taxă? Unde plesnesc lucrurile?» și așa mai departe”.
Conform jurnalistului economic, astfel de crize pot conduce la pierderi, la încetinirea activităților și la o scădere drastică a ritmului de lucru.
„Deci, în mod cert, astfel de crize – și poate fi și cuantificat, sub o formă sau alta, sigur, cu un anumit grad de subiectivism – înseamnă o pierdere, o încetinire a activităților, o scădere drastică a ritmului de lucru. Până și banii se mișcă mai greu, pentru că stai și te gândești: «Mă risc? Nu mă risc?» și așa mai departe. Trei: toată această situație rea vine pe fondul unei situații foarte complicate la nivel internațional. Astăzi-dimineață discutam, într-o ședință cu colegii: Statele Unite s-au împrumutat la cel mai mare cost, la cea mai mare dobândă din ultimii 20-25 de ani: 5%. Ce înseamnă aceasta? Dacă Statele Unite, care au în spate o superindustrie tehnologică ce duduie, au în spate o superindustrie energetică ce obține profituri fabuloase tocmai din criza energetică globală, se împrumută la 5% și administrația abia reușește să țină lucrurile cumva la un loc…
Cred că majoritatea oamenilor așteaptă să atingă un nivel de creștere economică care să poată absorbi cu ușurință acest tip de datorie. Totuși, dacă ați întreba pe mine, nu mă încred în acest scenariu. De ce? Pentru că, în prezent, discuțiile noastre nu se limitează la aspectele economice. Ele se concentrează pe o realocare geopolitică vastă, în care se încearcă delimitarea și marcarea teritoriului de ambele părți. În acest sens, mă refer la Occident – termen care include Uniunea Europeană, România, Statele Unite ale Americii, Canada
Și, în această confruntare, sub această presiune pe care cele două blocuri o creează, împingându-se unul pe altul, apar, firește, și tensiunile economice. Uitați-vă, de exemplu, cum se resetează harta energetică globală și cum se resetează circuitele și traseele comerciale globale. Pentru că a venit nebunul de Trump și a spus: «Vreau Groenlanda» și «Vreau aia», pentru că voi nu știți ce să faceți cu Arctica. Dar Arctica, deja de cinci, șapte, zece ani, este o miză uriașă pentru Rusia și China, care au avansat enorm în securizarea, din perspectiva lor, a acestui traseu. Aici nu este de joacă”.
Când s-a întrebat ce acțiuni obligatorii trebuie să întreprindă noul Executiv în lunile ce urmează, Cristian Grosu a evidențiat importanța păstrării procesului de stabilizare macroeconomică. El a precizat că, fără această stabilitate,
se prăbușește totul
.
Primul pas pe care noul guvern trebuie să-l întreprindă constă în păstrarea acestui proces de stabilizare macroeconomică. În esență, trebuie să asigure continuitatea stabilizării. Această stabilitate macroeconomică comparată cu fundația unei case: dacă privești o casă frumoasă, observi arcadele, ferestrele și alte detalii, însă nu poți vedea niciodată fundația; însă imaginează-ți… Aceasta reprezintă principalul dilema tuturor:
«Ce ai, domnule, cu macroeconomia, cu stabilitatea?»
Într-adevăr, nu se poate percepe temelia, nu se poate observa fundația, pentru că se află sub sol. Totuși, fără ea, întregul sistem se va prăbuși. Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm și reprezintă prima sarcină pentru orice guvern. Dacă mă întrebi de ce există atât de multă agitație în jurul cozii privind alegerea unui
În esență, domnule, aceasta este situația: ne descurcăm și evoluăm cu resursele pe care le deținem. Nimeni nu dorește să preia responsabilitatea pentru continuarea măsurilor de austeritate în acest moment, sunt convins.
Domnul Grindeanu, deși a făcut declarații politice, nu aspiră să ocupe funcția de premier în prezent, deoarece va trebui să păstreze situația în acest stadiu cel puțin un an și, în același timp, veți observa că ar deveni ținta principală a confruntărilor pentru AUR, care concurează pentru același electorat.
Nicuşor Dan, privind posibilitatea retrogradării României la statutul „junk”: este esențial să mențină poziția de țară recomandată pentru investiții
Grindeanu dorește să pună în răspundere Fitch.
„Să vedem în ce măsură acel analist vorbea în numele agenţiei”
COMENTARII / 0