Statul a diminuat cu aproape 40% „gaura bugetară”, fapt pe care economiștii consultați de Libertatea îl consideră o realizare, dar insuficientă. Ei susțin că deficitul va crește semnificativ spre final de an din cauza plăților ce trebuie efectuate, iar acest efect se va manifesta în momentul în care România va trece un hop, când ultima agenție de rating va evalua performanțele financiare ale statului.
În primul rând, deficitul bugetar – diferența dintre veniturile și cheltuielile guvernului – a scăzut cu 28,36 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, ajungând la 48,08 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,34% din Produsul Intern Brut.
Accuzări legate de datorii neplătite
Citește șiAndy Burnham acuză Rusia de ingerințe în referendumul pentru Brexit. „Am primit un răspuns clar: da, a existat”
Conform consultantului fiscal Adrian Bența, deficitul bugetar este
„cosmetizat”
din cauza faptului că primăriile nu-și achită datoriile.
„Ne arată că statul nu-și plătește furnizorii. Dacă vă duceți în toate comunele și unitățile administrativ-teritoriale, toate au datorii. Deficitul se reduce pentru că nu-și plătesc furnizorii. Este cosmetizat. E ceva ce face statul de 20 de ani, așa a fost gândit”, a spus Bența pentru Libertatea.
Profesor: Vom trece de dracu’ și vom da de frate-su’
Profesorul de economie Adrian Mitroi laudă performanța statului, însă spune că nu este de ajuns. „Este o realizare, dar nu este suficient”, apreciază acesta.
„A fost exact ce trebuia, dar acest 2,34% acum înseamnă un 4% la final de an. Dar avem de plătit și salariile magistraților, despăgubirile pentru Pfizer etc. Ne vom duce peste 5%. Această reducere a deficitului are două efecte adverse: a venit cu o creștere a datoriei publice și o creștere economică negativă”, apreciază acesta.
El efectuează numeroase comparații figurative privind starea României.
“Am trecut de ce era greu, dar acum trebuie altceva. Frâna asta bruscă ne-a dat cu capul de parbriz. Nu ne-am spart capul, pentru că aveam centura. Acum trebuie să trecem următorul hop, cu ultima agenție de rating care vine, și cred că îl vom trece și fără un Guvern plin. Probabil
Reforma salarizării, ce a rămas în aer
În acest an, România își propune să încheie cu un deficit bugetar echivalent cu 6,2% din PIB, însă estimările erau fundamentate pe presupunerea că țara finalizează cu succes PNRR și primește fondurile aferente de la Uniunea Europeană.
În consecință, nu s-a realizat adoptarea legii salarizării, generând astfel o pierdere în valoare de 770 de milioane de euro.
În plus, legea ANI se află sub semnul întrebării din cauza „amendamentului Fritz”, prin care primarul Timișoarei își pierde mandatul, în ciuda faptului că condamnarea sa a avut loc înainte de adoptarea legii.
Ulterior, grupurile PPE și Renew din Parlamentul European au solicitat ca Comisia Europeană să oprească alocarea sumei de 770 de milioane de euro, din cauza deteriorării statului de drept.
În total, 1,5 miliarde de euro se află în dubiu, ceea ce agravează eforturile de reducere a deficitului bugetar.
Mai mult, în anul viitor România trebuie să continue diminuarea deficitului până la 5%, iar în anii următori să-l scadă la 3%, conform limitei maxime stabilite de tratatele europene.
Semnal de atenție privind dobânzile
Cel mai activ dintre consilierii guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, este Eugen Rădulescu.
Acesta a subliniat un alt punct care a ieșit la iveală din informațiile Ministerului Finanțelor: dobânzile la datoriile statului.
„Acestea au crescut vertiginos, de la 31,7 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 (1,67% din PIB-ul anual) la 40,1 miliarde de lei în perioada similară din acest an (2% din PIB-ul anual)”, a arătat acesta, pe Contributors.ro.
Viața pe datorie s-a încheiat!
În plus, el declară că traiul pe datorie nu mai funcționează.
„Am scris în repetate rânduri pe tema deficitului bugetar. Pur și simplu, nu putem trăi la nesfârșit pe bani împrumutați”
, a adăugat Rădulescu.
Expertul a declarat că în 2024 România a dispersat banii proveniți din deficitul de 9,4%, iar nu a obținut nicio creștere economică robustă.
„Banii topiți au umplut cutii de pantofi și au finanțat investiții în borduri sau, poate, în școli din localități unde nu mai sunt suficienți copii. Un dezastru total. Am insistat asupra acestor aspecte deoarece mulți se miră astăzi de faptul că datoria publică continuă să crească, deși a trecut un an de când strângem cureaua”, susține el.
În concluzie, există o singură opțiune: adoptarea unui excedent primar, adică un surplus înainte ca dobânzile să fie plătite.
„Nu există alternativă la trecerea către un excedent primar în bugetul de stat. Cei care își imaginează că un viitor guvern va putea da drumul la robinetul bunăstării prin simple decizii politice, imediat după instalare, nu înțeleg realitatea economică în care ne aflăm”, a scris el pe Facebook.
COMENTARII / 0