Hotnews a interviat cinci parlamentari pentru a explora un proiect de lege anti-dezinformare. În acest cadru, un deputat din PNL a afirmat:
Radu Miruță, deputat al USR și ministru interimar al Apărării, a depus în 2025 un proiect legislativ ce impune platformelor sociale de mare dimensiune să restrângă conținutul ilegal, să elimine materialele care încurajează ura sau manipularea pe subiecte de interes național, folosind algoritmi de inteligență artificială. Proiectul a trecut fără contestare Senatului și se află acum în discuție printre deputați. Avize negative au fost emise de Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, ANCOM și CNA. Miruță solicită introducerea proiectului pe ordinea de zi și adoptarea sa prin vot.
Citește șiParchetul General se opune reducerii pedepselor pentru deținerea de droguri pentru consum propriu. Ce argumente invocă
„Sunt vreo 7 proiecte, dar sunt inaplicabile”
Alexandru Mihai Ghigiu, captură: Inquam Photos / Alexandru Busca
Mihai Ghigiu, deputat PSD, spune că a verificat site-ul Camerei Deputaților și a găsit șapte proiecte privind dezinformarea „de la AUR, SOS România, până la USR, tot spectrul”.
„Problema pe care o identific eu la toate este că sunt inaplicabile”, a declarat el într-un dialog cu HotNews.
„Nu definesc termenii, cum ar fi «conținut malițios», apoi cine decide că un conținut este fals sau că produce dezinformare, care sunt instituțiile și ce se întâmplă cu cei care distribuie astfel de conținut, de exemplu”, spune deputatul.
Ghigiu susține că este indispensabil un dialog între toate formațiunile politice, precum și instituțiile capabile să implementeze dispozițiile unei posibile legi anti‑dezinformare.
„Dacă scopul e doar să facem o poză, să spunem că am rezolvat o situație, ok, putem face asta. Un proiect poate trece relativ ușor de Cameră. Dar cuvântul de bază ar trebui să fie «implementabil». Există această tendință de a veni repede cu o lege pentru a răspunde unei situații care e pe agenda publică. De multe ori sunt doar legi de bifat la capitolul imagine și nu sunt implementabile.”, a mai spus Ghigiu.
Învățământul oferă o soluție superioară.
Deputatul din PSD afirmă că o lege ar reprezenta
„un antidot, o soluție punctuală”
, însă ceea ce trebuie să fie priorități pentru societate și politicieni rămâne educația, deși
„e o chestiune pe termen lung”
.
„E tot o formă de educație să le explici oamenilor ce au de făcut ca să verifice o știre. Să se uite pe site-uri oficiale, să încerce să găsească în surse de încredere. Cred că e important și să-i pedepsești pe cei care postează astfel de materiale. Dar revin la ideea unui mecanism care să fie funcțional”, a spus el.
Muraru din PNL a declarat:
„Sunt pentru interzicerea TikTok”
După postarea pe TikTok, o ambulanță a fost atacată în județul Cluj.
Parlamentarul PNL Alexandru Muraru – Fotografie: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Alexandru Muraru, deputat al PNL, afirmă că este necesar un proiect de lege care să poată fi implementat.
El a subliniat că trebuie să se realizeze astfel încât să nu se supere cu reglementarea europeană, Digital Service Act. Mai mult, când elaborăm un proiect legislativ, chiar dacă pornește de la o idee solidă, trebuie să adoptăm o abordare extrem de realistă în modul de implementare. În caz contrar, România rămâne saturată de acte normative nefuncționale care nu generează niciun rezultat.
„Ar trebui să fie făcut în așa fel încât să nu intre în conflict cu regulamentul european, cu Digital Service Act. În plus, atunci când facem un proiect de lege, chiar dacă pleacă de la o idee bună, ar trebui să fim foarte realiști în felul în care încercăm să îl implementăm. Pentru că, altfel, România e plină de acte normative inaplicabile și nu produc niciun efect”, spune el.
Deputatul crede că dezbaterea ar trebui să înceapă cu interzicerea rețelelor de socializare pentru minori și abia apoi cu introducerea unor reguli cu privire la conținutul din mediul online.
Un nivel extrem de analfabetism generează victime.
Când i s-a adresat întrebarea dacă un astfel de proiect ar putea deschide calea către abuzuri ce ar afecta libertatea de exprimare, deputatul a recunoscut că
„și asta e o chestiune”
.
„În momentul de față, vă spun că nu văd, în primul rând, un consens la nivelul partidelor parlamentare, doar că vă aduceți aminte că orice astfel de act a avut un consens relativ rapid în cazul unei tragedii. Astfel de cazuri trezesc societatea și clasa politică. Eu văd un pericol, realmente, în momentul de față, sunt pentru interzicerea TikTok-ului”, a adăugat el.
„Acest grad înalt de analfabetism face victime și nu poate fi combătut cu educație suplimentară pentru rețele de socializare dacă gândirea critică este astăzi aproape inexistentă. Mă întreb și eu câte dovezi concrete îi mai trebuie unui stat ca să recunoască că are în față un mecanism cu efecte fizice aproape verificabile asupra siguranței cetățenilor”, a mai spus deputatul liberal.
„Pericolul de abuz e mai mare”
Petrișor Peiu se află în fruntea senatorilor AUR. Credit: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia
Petrișor Peiu, președintele grupului de senatori AUR, afirmă că nu consideră că România are nevoie de
„nicio lege care să limiteze cumva libertatea de expresie sau care să introducă forme de cenzură”
.
„În măsura în care sunt postări în social-media care afectează personalitatea umană sau duce la încălcarea legilor țării, acele postări pot fi condamnate ca atare și cei care le-au făcut pot fi pedepsiți. Nu e nevoie de o lege specială”, a adăugat senatorul.
El e de părere că legea trebuie să „sancționeze niște infracțiuni, nu să pună stavilă libertății de exprimare”. „Pericolul de abuz este mai mare decât eventualul câștig al unei dezinformări”, spune Peiu.
Evenimentele se dovedesc a fi destul de izolate.
Într-o interogare privind existența unei alternative la legile noi și la educație pentru a combate dezinformarea, senatorul AUR a declarat că persoanele mai bine informate sunt mai greu de înșelat, însă a menționat că, în același moment, evenimente precum cea din Recea Cristur
sunt destul de izolate
.
„N-am auzit să aibă o frecvență foarte mare, oricum, mai mică decât în multe alte state care nu și-au pus problema să aibă legi care să limiteze libertatea de exprimare. Ca principiu, eu sunt împotriva oricărei limitări a libertății de exprimare”, a afirmat Peiu.
Csoma (UDMR):
„Din păcate, eu sunt sceptic”
Csoma Botond, liderul delegației parlamentare UDMR, deține funcția de deputat. Fotografie: Inquam Photos, realizată de Tudor Pana.
Csoma Botond, conducătorul deputaților UDMR, declară că de acord cu adoptarea unei legi ce va defini normele pentru materialele publicate pe platformele de socializare.
„Fake-newsul deja a prins și reprezintă un pericol foarte mare pentru societate, dar nu știu cum ar funcționa în practică o astfel de lege. România has de multe ori legi bune, dar sunt probleme cu aplicarea. Poate că puteam să adoptăm o lege bună în Parlament, dar, vă spun sincer, sunt destul de sceptic în privința aplicării ei”.
Deputatul din UDMR a precizat că frica sa nu derivă din posibilitatea unor abuzuri, ci din preocuparea că CNA sau alte organisme guvernamentale nu ar putea monitoriza toate propagandele false care se răspândesc pe rețelele sociale.
„Am înțeles ceva din dezbaterile din Franța”
„În dezbaterile din Franța (n.red. – care a interzis accesul la rețelele de socializare pentru copiii care au sub 15 ani) am văzut că erau discuții. Am înțeles că au fost foarte mulți experți care au spus că e foarte ușor pentru un minor să-și facă un profil fals și să declare că are mai mult de 15 ani”, a adăugat Csoma.
El susține că educația constituie o soluție pe termen lung,
„or, noi trebuie să facem ceva pe termen scurt și mediu și sunt de acord cu reglementarea”.
„Prin educație, printr-un efort susținut, poți să ai rezultate. Dar cred că trebuie să treacă cel puțin un deceniu ca să educi cetățenii. Și din păcate, cei care au acționat în urma acestor filmulețe apărute pe TikTok, nu sunt la o vârstă la care să mai meargă la școală. Mă întreb dacă, în acest moment, capacitatea statul român să impună aceste legi adoptate în Parlament marilor operatori din online? E foarte greu să le pui în aplicare. Din păcate, eu sunt sceptic”, a precizat Csoma Botond.
Totuși, el susține că deputații trebuie să ia măsuri, „să încercăm măcar să facem”.
„În mod cert ceva trebuie să se schimbe”
Oana Murariu, deputat al partidului USR, este fotografiată de Inquam Photos / Simion Sebastian Tataru.
Oana Murariu, membră a USR, susține că
„în mod cert ceva trebuie să se schimbe”
. Ea consideră că sistemele puse în aplicare de platformele online, în colaborare cu guvernul român, nu funcționează.
„Procedurile sunt prea complicate și de durată, ceea ce face ca și efectul lor să fie scăzut. Legea USR pentru combaterea dezinformării ar putea fi adoptată extrem de rapid, pentru că este deja în Cameră Decizională. Am văzut că PSD dorește un nou proiect, de la zero. Asta ar fi în fapt o îngropare a oricărei reglementări pentru încă cel puțin 1-2 ani. Cine va răspunde dacă până atunci se întâmplă o tragedie? Putem accepta că proiectul USR e perfectibil și haideți să dezbatem și să vedem cum putem să îl îmbunătățim, asta dacă vrem să avem totuși o reglementare care să producă efecte din acest an”, spune ea.
În legătură cu ideea că o eventuală lege ar putea limita libertatea de exprimare, ea spune că în Constituție este deja prevăzut cadrul în care acest drept trebuie să funcționeze: „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Sunt interzise defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial și, atenție, la violenţă publică, precum şi manifestările contrare bunelor moravuri”.
„Nu interzicerea platformelor, ci mecanisme transparente”
Murariu reamintește că tot
„Pe termen mai lung, cred că ar fi de dorit să existe o reglementare unitară la nivel European. Vorbim de provocări care se manifestă în toate statele. Sigur, la o amploare mai mică sau mai mare, și ar fi firesc să existe un răspuns unitar, care să fie mai ușor implementat și de platforme”, adaugă deputata.
De asemenea, ea spune că își dorește să nu se ajungă „la o discuție despre interzicerea acestor platforme, ci despre mecanisme transparente, clare și în care oamenii să aibă încredere și care să frâneze real demersurile de dezinformare”.
COMENTARII / 0